Tradătorii (V): Lucien Muller

Foto: racingstub.com

Drumul dintre Barcelona şi Madrid a fost bătătorit timp de 34 de ani doar într-un sens. Pe rând, Samitier, Tejada, Macedo sau Goyvaerts au lăsat Catalunya în care au făcut performanţă şi au ales să joace la Real. Niciunul nu a reuşit să joace la acelaşi nivel chiar dacă au luat trofee şi în tabăra galacticilor. În 1966 a venit rândul Barcelonei să lase Realul cu gura căscată după ce a obţinut semnătura unuia dintre cei mai în formă madrileni.

Foto: planete-pes.com

Lucien Muller a ajuns relativ târziu la Real. Avea deja 28 de ani şi trecuse pe la Strasbourg, Toulouse şi Reims, acolo unde a câştigat două titluri în Hexagon. A fost titular în echipa de aur a lui Reims, alături de legendarii Just Fontaine şi Raymond Kopa. Muller a fost răsfăţatul galeriei, care îl striga „Don Luciano” sau „Micul Kopa”!

Între 1962 şi 1965 a luat trei titluri consecutive cu Real Madrid. A jucat 77 de meciuri şi a marcat două goluri. În 1964 a ajuns în finala Cupei Campionilor Europeni, însă victoria le-a aparţinut celor de la Inter Milano.

În 1965 a plecat la Barcelona şi a devenit primul jucător notabil pe care catalanii îl furau de la rivala Real Madrid. Dacă predecesorii săi care au făcut drumul în sens invers nu au strălucit la noua lor echipă, Lucien Muller a fost excepţia. Chiar dacă avea 31 de ani atunci când a ajuns în Catalunya, a jucat cel puţin la fel de bine şi în tricoul blau-grana.

În 1966 Muller a câştigat Cupa UEFA cu noua sa echipă. A fost primul francez care atingea acest trofeu. Doi ani mai târziu a devenit primul francez care triumfa în Cupa Spaniei. În campionat a fost mai greu, Barcelona, cu Muller titular la mijlocul terenului a terminat de două ori pe locul doi şi o dată pe trei. Muller a jucat 68 de meciuri şi a marcat 3 goluri pentru Barca.

Foto: fcbarcelona.cat

În 1968, Lucien Muller a revenit acasă. A mai jucat două sezoane pentru Reims înainte să îşi încheie cariera de fotbalist şi să o înceapă pe cea de antrenor. După ce şi-a făcut mâna la echipe mici (Castellon, Zaragoza şi Burgos) a ajuns din nou în curtea Barcelonei. În mai 1978, Lucien Muller a devenit primul (şi singurul până acum) antrenor francez din istoria catalanilor. A rămas în funcţie un an. A strâns 13 victorii, 3 egaluri şi 11 înfrângeri, iar în aprilie 1979 a fost înlocuit cu Joaquim Rife.

Chiar dacă şi-a peterecut 19 din cei 22 de ani de antrenorat în Spania, nu a cucerit niciun trofeu. Doar cei trei ani petrecuţi la cârma unei echipe franceze s-au simţit şi în vitrina cu trofee a lui Muller. Cu el pe bancă între 1983 şi 1986, Monaco a câştigat Cupa Franţei şi Cupa Alpilor de două ori. Muller a fost tot de două ori vicecampion al Franţei, în timp ce al treilea sezon l-a încheiat pe locul trei.