O idee bună, una proastă

Sepp Blatter propune pedepsirea simulatorilor. Devenită o artă hulită în fotbal, tăvălirea pe gazon, căratul cu targa şi revenirea pe teren, mănâncă din timpul efectiv destinat jocului şi văduveşte de spectacol un fenomen în disperată nevoie de imagine.

M-am săturat să văd cum un jucător aflat în moarte clinică îşi revine ca prin minune odată ajuns pe margine. Ar trebui ca arbitrul să poată dicta o perioadă de revenire pe teren în astfel de situaţii în aşa fel încât simulatorul să-şi lase câteva minute echipa în inferioritate numerică (Blatter)

Pedepsirea infractorilor este o idee bună. Aplicarea propusă de preşedintele FIFA nu este însă una prea fericită. Mai întâi pentru că trebuie ca cineva să decidă dacă jucătorul în cauză a simulat sau chiar a suferit o accidentare reală, dar mai ales, Blatter scapă din vedere efectul secundar pe care o astfel de iniţiativă l-ar genera în joc.

Anume stimularea faulturilor dure în aşa fel încât echipa adversă să aibă şanse mari să rămână în inferioritate. Şi uite aşa, de la arta simulării faultului am ajunge la cea a faulturilor reale, disimulate în simulări!