Niciodată acolo. Eroi pentru echipe complet străine

Henry a jucat suficient de bine pentru Arsenal cât să primească din partea tunarilor o statuie pe Emirates. După 25 de ani pe banca lui United, Sir Alex Ferguson a dat numele unei tribune de pe Old Trafford. Alţi antrenori şi fotbalişti au denumit stadioane sau străzi sau staţii de metrou. Prima condiţie a fost să intre la sufletul fanilor, apoi să producă prestaţii constante şi consistente pentru echipa în cauză. Meciuri reuşite, trofee, glorie şi tot ce mai decurge de aici. Există însă şi fotbalişti care nu au jucat niciodată pentru un club dar sunt extrem de iubiţi acolo. Atât de iubiţi încât au şi ei numele înscris pe stadion!

Alfonso Perez a jucat pentru Real, Betis, Barcelona şi iarăşi Betis. A strâns şi 38 de selecţii în naţionala Spaniei. S-a lăsat de fotbal în anul 2000. Numele atacantului merge însă mai departe. Getafe şi-a botezat stadionul chiar aşa, Estadio Coliseum Alfonso Pérez, chiar dacă atacantul nu a jucat niciodată pentru acest club, împotriva acestui club, ba chiar mai mult, niciodată pe această arenă! Motivul ţine de mândria locală. Alfonso Perez s-a născut în Getafe şi este cel mai reprezentativ fotbalist din zonă.

Una dintre tribunele lui Zwolle poartă numele Johann Cruijff. Legenda fotbalului olandez nu a jucat niciodată aici. Evenimentul de la care a pornit totul s-a petrecut în 1984. Feyenoord-ul lui Cruijff a întâlnit pe Zwolle la ea acasă iar Johann, ajuns la 37 de ani s-a aflat pe teren pentru ultima dată în carieră. A marcat un gol şi nu s-a retras înainte să primească ultima distincţie ca jucător: fotbalistul anului în Olanda chiar în acel sezon.

Foto: planetworldcup.com

Gordon Banks este întâmpinat cu aplauze în picioare atunci când vine să vadă un meci pe Anfield. Portarul cu care Anglia a câştigat mondialele din 1966 nu a jucat niciodată pentru Liverpool, iar în perioada în care păzea buturile lui Leicester a fost chiar persona non grata în fieful cormoranilor. Asta pentru că Banks juca extrem de bine împotriva lui Liverpool şi reuşea să îşi salveze echipa de la înfrângere de fiecare dată. Liverpool dezvoltase chiar un „complex Leicester” pe care l-a depăşit cu greu. Se întâmpla în rejucarea unui meci de Cupa Angliei. Banks reuşise să păstreze poarta intactă în prima partidă. În al doilea meci, pe Anfield, a încasat un gol imparabil în urletele de bucurie ale fanilor care îşi vedeau demonul învins. La final însă totul s-a schimbat. Banks a venit şi a aplaudat galeria lui Liverpool, care a apreciat şi nu a uitat niciodată caracterul tare şi spiritul fair play ale unui fotbalist, fie el şi din tabăra adversă.

Comenteaza cu Facebook!

Related Posts

• 

  Tom Cooper. Povestea fotbalistului mesager
  Tom Cooper. Povestea fotbalistului mesager
• 

  De ce e Dracula un portar mai bun decât Mignolet
  De ce e Dracula un portar mai bun decât Mignolet
• 

  Ce dorințe îți mai rămân atunci când ai împlinit 104 ani
  Ce dorințe îți mai rămân atunci când ai împlinit 104 ani
• 

  Contra
  Contra