Medaliile lui Geoff Hurst

Marii campioni strâng vitrine întregi de trofee de-a lungul carierei. Cele mai preţioase sunt, fără îndoială, cele care au avut o cât de mică legătură cu mondialele. Colecţia de medalii a lui Bobby Moore a costat 1,8 milioane de lire sterline. Doar medalia de campion mondial a lui Nobby Stiles a scos din buzunarul lui Manchester United 188.000 de lire sterline, plus alte 488.000 pentru ca şi restul colecţiei fostului mijlocaş să ajungă în muzeul clubului. Geoff Hurst a dinamitat piaţa caselor de licitaţii atunci când a decis să-şi vândă tricoul în care a marcat celebrul hattrick din finala CM 1966.

Geoff Hurst şi ceilalţi 10 titulari din Anglia – Germania 4-2 au primit medaliile de campioni mondiali. Doar trei dintre ei se mai află încă în posesia lor. Medalia lui Hurst face acum pereche cu cea a lui Bobby Moore în muzeul fostei lor echipe, West Ham. Ciocănarii au plătit câte 150.000 de lire sterline pentru fiecare.

Foto: timesonline.co.uk

Hurst avea însă un trofeu mult mai râvnit, doar că nu prea şi-a dat seama care îi era valoarea: faimosul tricou roşu cu numărul 10 în care a jucat finala cu Germania şi în care a reuşit trei dintre cele patru goluri ale englezilor. L-a scos la licitaţie în anul 2000 şi a obţinut 91.000 de lire sterline. Marile cluburi au ratat momentul iar cumpărătorul a fost un anonim din Australia. Până la urmă, tricoul a ajuns la Andrew Leslau, un prosper afacerist cu o poveste frumoasă. La ora finalei din 1966 avea 12 ani şi a asistat din tribună la golurile lui Hurst!

În 2010, înaintea cupei mondiale din Africa de Sud, Leslau a dus tricoul la celebrul magazin londonez Harrods acolo unde oricine îl putea admira în voie, iar telefonul afaceristului a început să sune. Leslau ar fi primit o ofertă de peste 1,5 milioane de lire sterline de la un şeic din Emirate, dar a simţit că tricoul poate aduce chiar mai mulţi bani. Leslau a decis să îl scoată la licitaţie cu 2,3 milioane de lire drept preţ de pornire, dar prestaţia sub aşteptări a englezilor la mondialele africane au cam tăiat elanul cumpărătorilor de amintiri pe bani mulţi.

Jack Charlton, un alt jucător aflat pe teren în celebra finală: „Am fost pe la Geoff pe acasă acum câteva zile (mai 2010) dar nu am vorbit despre tricou. Mă gândesc că este totuşi destul de mândru atunci când aude ce sume se vehiculează. Eu aş fi. Încă mai am tricoul din acea finală, iar dacă cineva îl vrea, îl vând bucuros!” Jack Charlton ţine mult mai mult la medalia de campion mondial. Ba chiar a anunţat că nu intenţionează să o vândă niciodată, indiferent de suma oferită.

Comenteaza cu Facebook!

Related Posts

• 

  O superstiție foarte murdară
  O superstiție foarte murdară
• 

  Numere
  Numere
• 

  Gentlemanul cu suflet mare şi mâinile murdare
  Gentlemanul cu suflet mare şi mâinile murdare
• 

  Instantanee (XII): Soarta unei campioane mondiale
  Instantanee (XII): Soarta unei campioane mondiale