- Ruină & Încredere
- Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
- O superstiție foarte murdară
- Mânuși
- Fritz Walter. Povestea campionului mondial din Gulag
- Harry Goslin și lumea la care nu s-a mai întors niciodată
- Cum renaște un stadion. Povestea gestului nebun al lui Petr Svancara
- Steaua – Dinamo. Iluzii, deziluzii, sperante și depresii
- Herbie Roberts. Povestea fotbalistului antijoc
- Cinci ani de Istoria Fotbalului
- Tom Cooper. Povestea fotbalistului mesager
- Un club din Scoția își schimbă sigla pentru că încalcă o lege de la 1592
- Oamenii sunt încă frumoși
- Ce se întâmplă cu profesioniștii fotbalului când profesia nu-i mai vrea?
- Drumul către mondiale. De la avionul prăbuşit la vaporul falimentar
- Cupa eșecului. Sau cum o invenție proastă poate lăsa fotbalului o moștenire bună
- Cine e (I): Jesus Manuel Corona Ruiz
- De ce e Dracula un portar mai bun decât Mignolet
- Noul Ronaldo joacă deja la o echipă mare dar Chelsea, Liverpool și Tottenham se bat pe semnătura lui
- Dream Team-ul lui Zlatan. Singurul fotbalist care nu putea lipsi din echipa ideală este chiar suedezul!
- Grădinița lui United. De la sir Alex la mister van Gaal
- City: Hattrick Aguerro dar cel mai bun de pe teren a fost un englez
- Fie ca…
- Keșeru. De ce se bucură fanii unei echipe din Franța că atacantul a venit la Steaua
- Moș Gașpar
- Noi şi ei
- Şuncă şi diamante
- Alegeri, prelegeri, rânduri, gânduri
- Campania
- Portari la toaletă
- Mourinho – Documentarul
- La plăcinte, înainteeeeeee
- Pe lângă fotbal. Opt întâmplări amuzante
- Ce dorințe îți mai rămân atunci când ai împlinit 104 ani
- Filme de weekend: Bend It Like Beckham (2002)
- Naționalele de club
- Performeri la extreme. Cardiff City, varianta 1929
- Fotbal la caserolă
- Cele mai ciudate superstiţii din sportul mondial
- Topul celor mai buni executanţi de penalty-uri din istoria fotbalului
- AC Milan. De la Achile la Kilpin, la Silvio Berlusconi și la Dumnezeu mai știe cine urmează!
- Mēdén Agan. Tragedie greacă sub Turnul Londrei
- Cum se negociază transferul cu pistolul la tâmplă. Povestea lui Dimitar Berbatov
- Seax-urile din Brentford. O poveste cu săbii, cu regi, istorie și fotbal
- Cel mai fericit suporter
- Anonimul și eternitatea. Povestea lui James Frederick McLeod Prinsep
- Invincibilii. Povestea trofeului de aur și a generației uitate
- Golf fără crose, fotbal cu găuri
- Ronaldo, United și un record pe care America nu-l vrea!
- The Sons Of Ben. Fanii unei echipe care nu există
- Minus trei la minus trei. Două echipe au pierdut acelaşi meci
- Cota de marketing este noua corelație între valoarea jucătorului și prețul de transfer
- Pseudonim
- Un pic de atmosferă care zguduie stadionul
- Efecte de mondiale
- Tâmplarul. Povestea golgeterului mondial și a meseriei sale mai puțin cunoscute
- Ce nu-i bine în fotbal
- The Gold Chain Derby
- Când nu ai fotbal, îl constuiești. De ce Qatar-ul are mai multe șanse decât România să câștige un campionat mondial
- Roşu, alb şi verde. De ce joacă Italia în albastru?
- Germania, campioană mondială
- Fața nevăzută a mondialelor
- Demnitate în durerea înfrângerii. Cam așa arată suporterii adevărați
- Recorduri de la Mondiale (XI)
- Recorduri de la mondiale (X)
- Concurs NetBet – Ziua 2
- VIDEO: Brazilia-Germania 1-7 (toate golurile)
- Alfredo Di Stefano (1926-2014)
- Preview Brazilia-Germania
- Concurs NetBet – Ziua 1
- Recorduri de la mondiale (IX)
- Recorduri de la mondiale (VIII)
- Anglia – mondialele între bani și patriotism
- Recorduri de la mondiale (VII)
- Cele mai spectaculoase 15 lovituri libere la mondiale
- Goluri desenate. By Richard Swarbrick
- Recorduri de la mondiale (VI)
- Golul 2.300 la mondiale
- Nemții nu joacă la mondiale. Nemții au construit mondialele!
- Recorduri de la mondiale (V)
- Secretele hattrick-urilor de la mondiale
- Recorduri de la mondiale (IV)
- Mondiale (35): legendele şi căţelul atacant
- Recorduri De La Mondiale (III)
- Mondiale (34): trofeul furat
- VIDEO: Uruguay-Anglia 2-1
- Recorduri de la Mondiale (II)
- Mondiale (33): Scoţia, campioană mondială
- A cui e Franța? Un studiu despre clișeul modern al emigrării
- Van Persie are ADN de zburător. L-a moștenit de la bunic!
- Pizza din fotbal
- Dempsey – un fel de Usain Bolt al golurilor!
- Ipocrizie la 9 dolari halba mică
- Thomas Muller şi cele mai tari 10 hattrick-uri de la mondiale
- Fanii la mondiale. Biciclistul din anii 80 și asaltul modern de la Maracana
- Honduras, campioană mondială la turneul final din 2018
- VIDEO: Franța-Honduras 3-0
- Ai marcat la mondiale. Cum sărbătorești golul?!?
- VIDEO: Argentina-Bosnia 2-1
- VIDEO: Elveția-Ecuador 2-1
Istoria numerelor de pe tricou
Fotbalul a existat şi înaintea atât de cunoscutelor numere de pe tricou. Generaţii întregi de jucători talentaţi şi-au început cariera şi apoi au încheiat-o fără să tânjească la celebrul număr 10. Primul meci modern de fotbal s-a jucat în Anglia, pe la mijlocul secolului XIX. Prima partidă cu numere pe tricou a avut loc pe 25 august 1928, tot în insula Britanică. Haosul de astăzi, în care orice număr de la 1 la 99 poate să apară pe teren, are la bază o cât se poate de ordonată logică.
Istoria numerelor de pe tricou vine la pachet cu prima aşezare clasică din fotbal. Celebrul 2-5-3 (modificat apoi în şi mai celebrul WM) a dus la crearea primei forme de particularizare a fotbaliştilor pe teren. Numerotarea clasică i-a atribuit portarului cifra 1, celor doi fundaşi laterali 2 (dreapta), respectiv 3 (stânga) şi aşa mai departe până la 11. Aici se încheia totul pentru că, la acea vreme, schimbările încă nu existau şi nu vedea nimeni logica unui titular cu ultimele două cifre din data de naştere pe spatele tricoului.
Numerele au apărut brusc, pe 25 august 1928. Arsenal contra Sheffield Wednesday a fost prima partidă în care fotbaliştii au putut fi identificaţi şi după altceva decât trăsăturile feţei sau poziţia din teren.
Fotbalul putea arăta cu totul altfel astăzi dacă experimentul de pe 29 aprilie 1933 ar fi fost adpotat ca regulă. Atunci, în finala Challenge Cup, Everton a jucat cu numere de la 1 la 11, iar Manchester City cu cele de la 12 la 22.
Iniţial, numerele de pe tricou nu au fost primite prea bine. Comisia de Management a fotbalului englez a respins în primă fază adoptarea generală a numerotării tricourilor pe motiv că o asemenea iniţiativă ar altera cromatica echipamentului de joc şi că ar implica nişte costuri suplimentare pe care majoritatea cluburilor nu şi le-ar putea permite. Se întâmpla în 1933.
Numerele au intrat în legalitate din 1939. Din acel moment, orice echipă era obligată să alinieze pe teren jucători cu numere de la 1 la 11, iar acestea erau atribuite în funcţie de poziţia din teren a fotbalistului.
Regula numerelor a fost adoptată şi la mondiale, iar turneul final din 1954 a fost primul la care această hotărâre a intrat în vigoare.
Undeva, pe parcurs, numerele şi jucătorii s-au împrietenit suficient de mult încât tradiţia desemnării lor în funcţie de poziţie să fie abandonată, iar ei şi-au putut începe şi termina cariera cu aceleaşi cifre pe spate chiar dacă s-au reprofilat pe teren.
0 comentarii