Golul din poarta nimănui şi regele metrului pătrat

Foto: ezotawenoto.com

A fost odată ca niciodată, iar vremea respectivă nu s-a încheiat, când fotbalul dădea socoteală stăpânului momentului. Pe atunci era politica războiului rece, acum este măria sa banul.

1973. Statul Chile se transforma politic şi social. Salvador Allende, primul preşedinte marxist (de orientare sovietică aşadar) ales prin vot liber şi nu impus cu arma în mână, a fost răsturnat de la putere de o lovitură de stat condusă de armată (care şi-a instalat apoi propriul dictator, generalul Pinochet). Cu revoluţionarii vopsiţi la porţile palatului Allende şi-a ţinut ultimul discurs şi apoi s-a sinucis.

Noul regim i-a eliminat pe reacţionarii fostei conduceri prin toate căile cunoscute. Inclusiv prin execuţii publice pe Estadio Nacional, acolo unde urma să se joace barajul de calificare la CM 1974 dintre Chile şi URSS.

Adică un meci de fotbal între o ţară ieşită de sub regim comunist şi mama regimurilor comuniste. Ruşii au refuzat să joace pe arena pe care fuseseră împuşcaţi la stâlp mulţi dintre partizanii politici ai propriei doctrine. FIFA nu a acceptat o schimbare de arenă iar naţionala oaspeţilor, la sfat politic, a decis să nu se prezinte la meci.

În tur fusese 0-0 iar Chile urma să câştige la masa verde cu 2-0, aşadar urma să meargă la mondiale. Dar politica a decis încă o dată: nu doar că ne calificăm la masa verde, ci o vom face cu forţa, pe teren, au spus chilienii! Cum, ruşii n-au venit?!? Nu-i nimic, noi suntem aici, hai să intrăm pe teren şi să dăm un gol!

Şi aşa au făcut. Meciul s-a jucat unsprezece contra zero, a durat mai puţin de un minut şi la final s-a soldat cu 100% posesie pentru chilienii care au înscris un gol în poarta goală apoi au plecat la vestiare.

Chile a mai înregistrat o premieră în istoria fotbalului chiar la turneul la care s-a calificat prin neprezentarea sovieticilor. În meciul cu RFG din grupe arbitrul Doğan Babacan i-a arătat cartonaşul roşu lui Carlos Caszely.

Atacantul era perla sud-americanilor care trăgeau tare să egaleze după golul lui Breitner aşa că s-a lăsat cu scandal la eliminare. Introduse încă din 1970, cartonaşele roşii nu fuseseră încă utilizate la mondiale iar Carlos „El Rey del metro quadrado” Caszley a devenit primul jucător eliminat din istoria turneelor finale. Regele driblingului pe metrul pătrat a văzut roşu de la singurul turc care a arbitra la mondiale!

Aici este un articol cu toată povestea politică a momentului şi cu întâmplarea pe care v-am prezentat-o mai sus.

Comenteaza cu Facebook!

Related Posts

• 

  Ruină & Încredere
  Ruină & Încredere
• 

  Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
  Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
• 

  O superstiție foarte murdară
  O superstiție foarte murdară
• 

  Mânuși
  Mânuși