- Ruină & Încredere
- Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
- O superstiție foarte murdară
- Mânuși
- Fritz Walter. Povestea campionului mondial din Gulag
- Harry Goslin și lumea la care nu s-a mai întors niciodată
- Cum renaște un stadion. Povestea gestului nebun al lui Petr Svancara
- Steaua – Dinamo. Iluzii, deziluzii, sperante și depresii
- Herbie Roberts. Povestea fotbalistului antijoc
- Cinci ani de Istoria Fotbalului
- Tom Cooper. Povestea fotbalistului mesager
- Un club din Scoția își schimbă sigla pentru că încalcă o lege de la 1592
- Oamenii sunt încă frumoși
- Ce se întâmplă cu profesioniștii fotbalului când profesia nu-i mai vrea?
- Drumul către mondiale. De la avionul prăbuşit la vaporul falimentar
- Cupa eșecului. Sau cum o invenție proastă poate lăsa fotbalului o moștenire bună
- Cine e (I): Jesus Manuel Corona Ruiz
- De ce e Dracula un portar mai bun decât Mignolet
- Noul Ronaldo joacă deja la o echipă mare dar Chelsea, Liverpool și Tottenham se bat pe semnătura lui
- Dream Team-ul lui Zlatan. Singurul fotbalist care nu putea lipsi din echipa ideală este chiar suedezul!
- Grădinița lui United. De la sir Alex la mister van Gaal
- City: Hattrick Aguerro dar cel mai bun de pe teren a fost un englez
- Fie ca…
- Keșeru. De ce se bucură fanii unei echipe din Franța că atacantul a venit la Steaua
- Moș Gașpar
- Noi şi ei
- Şuncă şi diamante
- Alegeri, prelegeri, rânduri, gânduri
- Campania
- Portari la toaletă
- Mourinho – Documentarul
- La plăcinte, înainteeeeeee
- Pe lângă fotbal. Opt întâmplări amuzante
- Ce dorințe îți mai rămân atunci când ai împlinit 104 ani
- Filme de weekend: Bend It Like Beckham (2002)
- Naționalele de club
- Performeri la extreme. Cardiff City, varianta 1929
- Fotbal la caserolă
- Cele mai ciudate superstiţii din sportul mondial
- Topul celor mai buni executanţi de penalty-uri din istoria fotbalului
- AC Milan. De la Achile la Kilpin, la Silvio Berlusconi și la Dumnezeu mai știe cine urmează!
- Mēdén Agan. Tragedie greacă sub Turnul Londrei
- Cum se negociază transferul cu pistolul la tâmplă. Povestea lui Dimitar Berbatov
- Seax-urile din Brentford. O poveste cu săbii, cu regi, istorie și fotbal
- Cel mai fericit suporter
- Anonimul și eternitatea. Povestea lui James Frederick McLeod Prinsep
- Invincibilii. Povestea trofeului de aur și a generației uitate
- Golf fără crose, fotbal cu găuri
- Ronaldo, United și un record pe care America nu-l vrea!
- The Sons Of Ben. Fanii unei echipe care nu există
- Minus trei la minus trei. Două echipe au pierdut acelaşi meci
- Cota de marketing este noua corelație între valoarea jucătorului și prețul de transfer
- Pseudonim
- Un pic de atmosferă care zguduie stadionul
- Efecte de mondiale
- Tâmplarul. Povestea golgeterului mondial și a meseriei sale mai puțin cunoscute
- Ce nu-i bine în fotbal
- The Gold Chain Derby
- Când nu ai fotbal, îl constuiești. De ce Qatar-ul are mai multe șanse decât România să câștige un campionat mondial
- Roşu, alb şi verde. De ce joacă Italia în albastru?
- Germania, campioană mondială
- Fața nevăzută a mondialelor
- Demnitate în durerea înfrângerii. Cam așa arată suporterii adevărați
- Recorduri de la Mondiale (XI)
- Recorduri de la mondiale (X)
- Concurs NetBet – Ziua 2
- VIDEO: Brazilia-Germania 1-7 (toate golurile)
- Alfredo Di Stefano (1926-2014)
- Preview Brazilia-Germania
- Concurs NetBet – Ziua 1
- Recorduri de la mondiale (IX)
- Recorduri de la mondiale (VIII)
- Anglia – mondialele între bani și patriotism
- Recorduri de la mondiale (VII)
- Cele mai spectaculoase 15 lovituri libere la mondiale
- Goluri desenate. By Richard Swarbrick
- Recorduri de la mondiale (VI)
- Golul 2.300 la mondiale
- Nemții nu joacă la mondiale. Nemții au construit mondialele!
- Recorduri de la mondiale (V)
- Secretele hattrick-urilor de la mondiale
- Recorduri de la mondiale (IV)
- Mondiale (35): legendele şi căţelul atacant
- Recorduri De La Mondiale (III)
- Mondiale (34): trofeul furat
- VIDEO: Uruguay-Anglia 2-1
- Recorduri de la Mondiale (II)
- Mondiale (33): Scoţia, campioană mondială
- A cui e Franța? Un studiu despre clișeul modern al emigrării
- Van Persie are ADN de zburător. L-a moștenit de la bunic!
- Pizza din fotbal
- Dempsey – un fel de Usain Bolt al golurilor!
- Ipocrizie la 9 dolari halba mică
- Thomas Muller şi cele mai tari 10 hattrick-uri de la mondiale
- Fanii la mondiale. Biciclistul din anii 80 și asaltul modern de la Maracana
- Honduras, campioană mondială la turneul final din 2018
- VIDEO: Franța-Honduras 3-0
- Ai marcat la mondiale. Cum sărbătorești golul?!?
- VIDEO: Argentina-Bosnia 2-1
- VIDEO: Elveția-Ecuador 2-1
Everton. Strategie pe termen lung
Foto: efastclick.com
De 16 ani nu au mai câştigat niciun trofeu. De vreo 7-8 au pus bazele unei strategii pentru revenirea în prim planul fotbalului englez. Cei de la Everton nu sunt un club mare în contextul actual al Premier League şi au luat această situaţie ca pe o stare de fapt şi nu drept handicap. Au construit temeinic în limita banilor disponibili în acelaşi timp în care au suferit în absenţa unui patron cu punga plină. Şi-au câştigat renumele celei mai bune academii de tineret din Anglia în paralel cu eticheta insolvabilităţii, din cauza căreia uşile băncilor li se închid în nas, atunci când vine vorba de un eventual împrumut.
CONTEXT
Everton are nouă titluri, ultimul câştigat în 1987, cinci cupe, ultima cucerită în 1995 şi o cupă a cupelor, ediţia 1985. Totalul trofeelor clasează gruparea de pe Goodison Park pe locul 7 între cluburile din Anglia. Doar trei cluburi au mai multe campionate în palmares: Manchester United, Liverpool şi Arsenal. Trecutul recent arată ca un deşert: 16 ani cu doar o cupă şi o finală jucată!
INVESTITORUL
Foto: thesun.co.uk
Everton nu are bani nici cât să treacă strada. Finanţele puse la dispoziţie pentru drepturi de televizare abia ajung pentru ratele anuale la împrumuturi deja contractate şi pentru salariile jucătorilor. Patronul cu spirit de artist investeşte după modelul lui George Copos!
ANTRENORUL
Davis Moyes a preluat echipa în 2002. De atunci face minuni în măsura posibilităţilor. De la lupta pentru evitarea retrogradării, Everton a revenit în prima parte a clasamentului. În ultimii cinci ani nu a terminat mai jos de locul 8.
ACADEMIA DE TINERET
Mândria lui Everton este centrul de copii şi juniori. Aici a crescut Rooney, aici se clădeşte viitorul noilor generaţii de vedete. Atât de eficient este condusă academia încât puştii de 15-16 ani şi părinţii lor refuză oferte mult mai bănoase de la echipe precum Arsenal, United sau City doar pentru şansa de a intra în sistemul de pregătire al lui Everton.
STADIONUL
Viitorul aparţine celor îndrăzneţi. În secţiunea Stadioane am explicat de ce o investiţie aparent mare într-o arenă modernă se justifică cu vârf şi îndesat. Goodison Park musteşte de istorie, dar este depăşit de vremuri. Spre comparaţie, White Hart Lane, arena lui Tottenham, aproape la fel de veche dar mai recent modernizată aduce mai mulţi bani în visteria clubului, chiar dacă are cu 4.000 de locuri în minus. Everton ia în medie câte 700.000 de lire sterline pentru un meci acasă. Tottenham ia dublu! Planurile pentru viitor au existat însă lipsa unei susţineri financiare pe măsură le-a amânat pe termen nedefinit.
VÂNZAREA VEDETEI
Foto: cleansheetsallround.co.uk
Everton produce tineri pe bandă rulantă. Un Rooney vândut la United a scos clubul din moarte clinică pentru câteva sezoane. A fost prezextul perfect pentru un start lansat şi s-a suprapus cu clasările din ce în ce mai bune în Premier League. Cel mai bine cotat jucător din actualul lot este Marouane Fellaini, aproximativ 17 de milioane de lire sterline, cu două mai mult decât a costat în 2008, atunci când a fost adus de la Standard Liege. Contractul belgianului cu origini marocane se apropie de final, iar o eventuală vânzare a sa în 2012, ar putea aduce în contul clubului o sumă comparabilă cu cea investită într-o perioadă în care banii aveau o altă valoare.
CONCLUZIE
Everton vrea mai mult dar îşi cunoaşte limitele. Perfecţionează ce poate şi aşteaptă vremuri mai bune pentru un asalt la primele patru poziţii din clasament. Cea mai obiectivă concluzie legată de progresul clubului este cea a raportului dintre punctele câştigate şi banii investiţi pentru câştigarea lor. În octombrie 2010, concitadina Liverpool a fost preluată de Fenway Sports Group. De atunci şi până la finalul sezonului trecut, noii proprietari au investit în medie 7,5 milioane de lire sterline pentru fiecare punct câştigat de cormorani. Din 2004, anul în care Bill Kenwright a devenit acţionar principal, şi până la finalul stagiunii precedente, Everton a plătit pentru fiecare punct doar aproximativ 49.000 de lire.
0 comentarii