Don't Miss

Clauze bizare (II)

By on 27 iunie 2012, 12:20
Foto: goal.com

În prima parte, pe care am publicat-o AICI acum un an, povesteam despre norvegianul Bjørnebye, căruia Liverpool i-a interzis prin contract cea mai mare pasiune, săriturile cu schiurile, povesteam despre un congolez proaspăt transferat la Frankfurt care le-a cerut nemţilor lecţii gratuite de gătit pentru soţia sa şi chiar despre managerul lui Hamburg, Frank Pageldorf, care putea pleca liber de contract dacă preşedintele clubului era destituit. Nici clauzele din partea a doua nu sunt mai puţin inedite. Avem un patron care scurtcircuita atribuţiile antrenorului în ceea ce priveşte desemnarea primului unsprezece de start pentru fiecare meci sau un manager de naţională care putea pleca în caz că începea războiul!

Sam Hammam a fost mai întâi un prosper om de afaceri libanez. Apoi şi-a câştigat notorietatea ca patron al găştii nebune de la Wimbledon. L-a încuiat pe Robbie Earle în sala în care negocia transferul jucătorului de la Port Vale şi nu l-a lăsat să plece până nu a semnat contractul! O înfrângere cu 5-0 însemna, tot prin contract, o cină deloc romantică în oraş pentru fotbalişti în cursul căreia urmau să consume o mâncare din testicule de oaie (mai multe detalii AICI). Cea mai spectaculoasă clauză marca Hammam s-a aplicat în cazul managerului Bobby Gould, cel care a adus Cupa Angliei în vitrina lui Wimbledon. Hammam s-a asigurat că deţine controlul asupra echipei printr-un articol din contractul tehnicianului: patronul îşi rezervă dreptul să schimbe orice component al echipei de start anunţată de manager cu până la 45 de minute înainte de startul partidei. Gould a admis existenţa respectivei clauze dar a precizat că aceasta nu a fost activată niciodată.

Bernd Stange, unul dintre cei mai respectaţi manageri din fotbalul german şi-a asigurat spatele atunci când a semnat cu naţionala din Irak. Era 2002, iar Saddam se afla la putere. Germania, de partea Americii lui George Bush, adversara declarată a regimului de la Bagdad. Stange a semnat cu irakienii cu dreptul de a evita orice declaraţie de natură politică în oricare dintre conferinţele de presă sau ocaziile oficiale în care urma să dea interviuri şi putea pleca liber de contract în momentul în care Irak-ul ar fi intrat în vreun conflict armat.

Pasiunea personală a lui Stefan Schwarz nu a scăpat ochiului critic al oficialilor lui Sunderland. Astronomia şi studiul stelelor l-au fascinat la fel de mult ca fotbalul pe fostul internaţional suedez, aşa că englezii, care l-au transferat în 1999 de la Valencia, i-au oferit un contract generos, dar cu o condiţie: pe durata înţelegerii, Schwarz nu avea voie să plece în spaţiu!

Comenteaza cu Facebook!