- Ruină & Încredere
- Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
- O superstiție foarte murdară
- Mânuși
- Fritz Walter. Povestea campionului mondial din Gulag
- Harry Goslin și lumea la care nu s-a mai întors niciodată
- Cum renaște un stadion. Povestea gestului nebun al lui Petr Svancara
- Steaua – Dinamo. Iluzii, deziluzii, sperante și depresii
- Herbie Roberts. Povestea fotbalistului antijoc
- Cinci ani de Istoria Fotbalului
- Tom Cooper. Povestea fotbalistului mesager
- Un club din Scoția își schimbă sigla pentru că încalcă o lege de la 1592
- Oamenii sunt încă frumoși
- Ce se întâmplă cu profesioniștii fotbalului când profesia nu-i mai vrea?
- Drumul către mondiale. De la avionul prăbuşit la vaporul falimentar
- Cupa eșecului. Sau cum o invenție proastă poate lăsa fotbalului o moștenire bună
- Cine e (I): Jesus Manuel Corona Ruiz
- De ce e Dracula un portar mai bun decât Mignolet
- Noul Ronaldo joacă deja la o echipă mare dar Chelsea, Liverpool și Tottenham se bat pe semnătura lui
- Dream Team-ul lui Zlatan. Singurul fotbalist care nu putea lipsi din echipa ideală este chiar suedezul!
- Grădinița lui United. De la sir Alex la mister van Gaal
- City: Hattrick Aguerro dar cel mai bun de pe teren a fost un englez
- Fie ca…
- Keșeru. De ce se bucură fanii unei echipe din Franța că atacantul a venit la Steaua
- Moș Gașpar
- Noi şi ei
- Şuncă şi diamante
- Alegeri, prelegeri, rânduri, gânduri
- Campania
- Portari la toaletă
- Mourinho – Documentarul
- La plăcinte, înainteeeeeee
- Pe lângă fotbal. Opt întâmplări amuzante
- Ce dorințe îți mai rămân atunci când ai împlinit 104 ani
- Filme de weekend: Bend It Like Beckham (2002)
- Naționalele de club
- Performeri la extreme. Cardiff City, varianta 1929
- Fotbal la caserolă
- Cele mai ciudate superstiţii din sportul mondial
- Topul celor mai buni executanţi de penalty-uri din istoria fotbalului
- AC Milan. De la Achile la Kilpin, la Silvio Berlusconi și la Dumnezeu mai știe cine urmează!
- Mēdén Agan. Tragedie greacă sub Turnul Londrei
- Cum se negociază transferul cu pistolul la tâmplă. Povestea lui Dimitar Berbatov
- Seax-urile din Brentford. O poveste cu săbii, cu regi, istorie și fotbal
- Cel mai fericit suporter
- Anonimul și eternitatea. Povestea lui James Frederick McLeod Prinsep
- Invincibilii. Povestea trofeului de aur și a generației uitate
- Golf fără crose, fotbal cu găuri
- Ronaldo, United și un record pe care America nu-l vrea!
- The Sons Of Ben. Fanii unei echipe care nu există
- Minus trei la minus trei. Două echipe au pierdut acelaşi meci
- Cota de marketing este noua corelație între valoarea jucătorului și prețul de transfer
- Pseudonim
- Un pic de atmosferă care zguduie stadionul
- Efecte de mondiale
- Tâmplarul. Povestea golgeterului mondial și a meseriei sale mai puțin cunoscute
- Ce nu-i bine în fotbal
- The Gold Chain Derby
- Când nu ai fotbal, îl constuiești. De ce Qatar-ul are mai multe șanse decât România să câștige un campionat mondial
- Roşu, alb şi verde. De ce joacă Italia în albastru?
- Germania, campioană mondială
- Fața nevăzută a mondialelor
- Demnitate în durerea înfrângerii. Cam așa arată suporterii adevărați
- Recorduri de la Mondiale (XI)
- Recorduri de la mondiale (X)
- Concurs NetBet – Ziua 2
- VIDEO: Brazilia-Germania 1-7 (toate golurile)
- Alfredo Di Stefano (1926-2014)
- Preview Brazilia-Germania
- Concurs NetBet – Ziua 1
- Recorduri de la mondiale (IX)
- Recorduri de la mondiale (VIII)
- Anglia – mondialele între bani și patriotism
- Recorduri de la mondiale (VII)
- Cele mai spectaculoase 15 lovituri libere la mondiale
- Goluri desenate. By Richard Swarbrick
- Recorduri de la mondiale (VI)
- Golul 2.300 la mondiale
- Nemții nu joacă la mondiale. Nemții au construit mondialele!
- Recorduri de la mondiale (V)
- Secretele hattrick-urilor de la mondiale
- Recorduri de la mondiale (IV)
- Mondiale (35): legendele şi căţelul atacant
- Recorduri De La Mondiale (III)
- Mondiale (34): trofeul furat
- VIDEO: Uruguay-Anglia 2-1
- Recorduri de la Mondiale (II)
- Mondiale (33): Scoţia, campioană mondială
- A cui e Franța? Un studiu despre clișeul modern al emigrării
- Van Persie are ADN de zburător. L-a moștenit de la bunic!
- Pizza din fotbal
- Dempsey – un fel de Usain Bolt al golurilor!
- Ipocrizie la 9 dolari halba mică
- Thomas Muller şi cele mai tari 10 hattrick-uri de la mondiale
- Fanii la mondiale. Biciclistul din anii 80 și asaltul modern de la Maracana
- Honduras, campioană mondială la turneul final din 2018
- VIDEO: Franța-Honduras 3-0
- Ai marcat la mondiale. Cum sărbătorești golul?!?
- VIDEO: Argentina-Bosnia 2-1
- VIDEO: Elveția-Ecuador 2-1
Catalão
Bartolomeu Bueno da Silva nu avea nimic onorabil în vreuna dintre ocupaţiile sale. Să tot fi fost anul 1772 iar cunoscutul bandeirantes vâna indigeni pe care îi transforma în sclavi. Nimeni nu-l condamna însă pe atunci. Aceasta era moda momentului. Ba chiar Bartolomeu era unul dintre cei buni, un fel de canibal cu gânduri vegetariene. Obosise un pic iar atunci când a dat de un pârâu, undeva, prin statul Goias, a decis să se odihnească o vreme. După 250 de ani, acolo se joacă fotbal.
Bartolomeu era deja celebru şi bogat. Descoperise aur pe un afluent al râului Araguaia cu câteva decenii în urmă, într-o expediţie condusă de tatăl său. Înfiinţase acolo un mic orăşel, Santa Anna, devenit, peste secole, capitala statului Goias. Exploratorul spaniol era acum însoţit de fiul său pe care-l instruia să ajungă un bandeirantes adevărat. A plantat să aibă ce recolta când se va întoarce din expediţia de vânat băştinaşi, a încălecat şi dus a fost în poveşti şi istorie.
Unul dintre benedictinii care îl însoţea a rămas. Frei Antônio a ridicat o bisericuţă printre corturile expediţiilor trecute şi viitoare. Nu l-a interesat că nimeni nu voia să rămână. Nu voia să ştie că toţi căutau mai mulţi sclavi şi mai puţină linişte. După un deceniu, lângă pârâul lui Bartolomeu se înălţau doar vreo patru sau cinci căsuţe improvizate. Atunci s-a decis şi Frei Antônio să-şi boteze lăcaşul „o Catalão”, mândru de originile sale secesionist-spaniole.
La un secol distanţă, oricine putea să jure că nimic nu s-a schimbat. În Catalao erau aceleaşi cinci case amărâte plus vreo 10-20 de vizuini în care noţiunea de confort l-ar fi jignit profund până şi pe un urs deloc pretenţios. Aici schimbai caii şi mergeai mai departe, în treaba ta.
Ultima sâmbătă din septembrie a oricărui an din vremurile noastre. Festivalul Congadas, cel mai mare din Brazilia, străbate străzile din Catalão cu amestecul său de cântece afro-euro-americane. În el s-au topit şi au renăscut tradiţiile clasice ale cuceritorilor europeni cu cele ale băştinaşilor şi ale sclavilor congolezi, aduşi pe galere sau înghesuiţi în cala corăbiilor cu pânze, atunci când mâna de lucru locală nu a mai fost de ajuns.
Catalão are aproape o sută de mii de locuitori. Cabanele de pe vremuri au lăsat locul clădirilor moderne. Este al treilea oraş din statul Goias în ceea ce priveşte creşterea economică. Are vreo 200 de afaceri locale, majoriatea industriale, şase filiale de bănci importante, 900 de magazine, 4 spitale şi 130 de medici. Pe câmpurile dimprejur încă se cultivă cafea, porumb, soia şi orez doar că muncitorii nu mai sunt sclavi ci angajaţi iar caii au lăsat locul utilajelor moderne.
În Bairro Centro, stadionul lui Clube Recreativo e Atlético Catalano face umbră pământului de vreo cinci decenii. A fost construit chiar acolo unde a descălecat pentru prima dată Bartolomeu Bueno da Silva, acolo unde Frei Antônio şi-a ridicat bisericuţa mândră. S-ar putea spune că istoria a fost îngropată la temelia tribunelor. Trăieşte însă printre fanii grupării din Campeonato Goiano. Suporterii îşi dau întâlnire pe Rua Araguaia la numărul 490, străduţa botezată după o întâmplare legendară a celebrului bandeirantes. Se spune că Bartolomeu a aprins un bol cu rachiu în faţa băştinaşilor şi i-a ameninţat că aşa va face şi cu râurile si cu toată lumea lor dacă nu-i vor da tot aurul pe care îl au. Localnicii, care habar nu aveau că alcoolul (şi nu apa) arde, au făcut ce le-a ordonat vrăjitorul, pe care l-au botezat Anhangüera, adică „diavolul cel vechi” pe limba Tupi.
0 comentarii