Don't Miss

Baschet pe terenul de fotbal. Povestea lui Leigh Richmond Roose

By on 18 septembrie 2011, 11:17

Foto: epo.wikitrans.net

Rică Răducanu a încântat tribunele cu excentricitățile sale. A dat o nouă definiție postului de portar, unul prea puțin spectaculos într-un sport în care mijlocașul cu dribling fin sau atacantul golgeter furau toată atenția spectatorilor. Cu  70 de ani înainte ca veselul Rică să debuteze la Rapid, un charismatic portar galez a scuturat la rândul său de praf noțiunea de goalkeeper în jocul de fotbal. Abordarea sa a fost atât de radicală încât nimeni nu a îndrăznit să îi urmeze exemplul.

Leigh Roose s-a născut în 1877, a debutat în fotbal înaintea majoratului, iar la 24 de ani juca deja în fotbalul mare, la Stoke City. A impresionat încă dinaintea sosirii în prima ligă engleză. Selecționat în naționala galeză după ce portarul titular s-a accidentat, Roose a pus în aplicare prima dintre inovațiile care l-au scos din anonimat. Pe 24 ianuarie 1900, în meciul cu Irlanda, portarul și-a părăsit propria suprafață de protecție și a intervenit decisiv la un contraatac al adversarilor. Tackling-ul său l-a lăsat pe irlandez  fără cunoștință. Niciun portar nu mai îndrăznise o astfel de intervenție, iar momentul respectiv i-a adus lui Roose porecla de goalkeeperul-stopper. „Dacă un atacant trebuie oprit, nu ezita să acționezi cu toată forța și determinarea de care dispui!” a declarat galezul după meci.

Foto: spartacus.schoolnet.co.uk

Roose a rămas în istoria fotbalului pentru o cu totul altă inițiativă neobișnuită. Regulile vremii permiteau portarului să atingă balonul cu mâna până la mijlocul terenului, dar fără să o care în brațe ci doar să o lovească sau să o devieze. La Stoke City, Roose a amițit tribunele după ce a pornit din propriul careu cu balonul pe care îl manevra în alergare exact ca un baschetbalist. Ajuns la mijlocul terenului trimitea o angajare decisivă pentru unul dintre atacanții formației sale. Stratagema se încadra perfect în regulament însă nimănui altcuia nu i-a trecut prin cap să își părăsească poarta de teama unei intercepții a adversarilor. Lui Roose nu i-a fost teamă și a continuat să aplice această tactică până la finalul carierei. „Un portar nu trebuie să fie sclavul stereotipurile. Este liber să își cultive propria originalitate în stilul de joc!” a declarat Roose.

Leigh Richmond Roose a impresionat până la capăt. A lăsat în urmă o imagine romantică într-un fotbal dominat de jucători profesioniști. La doar 23 de ani Roose practica deja medicina, ba chiar și-a depus și teza de doctorat. Juca fotbal cu statut de amator, dar câștiga mai mult decât celelalte vedete ale vremii, iar cluburile la care evolua îi angajau până și croitor personal. Poveștile care i-au supraviețuit demonstrează încă o dată excentricitatea portarului:

  • pe vremea în care evolua la Stoke, Roose a pierdut trenul spre Birmingham, acolo unde echipa sa juca împotriva lui Aston Villa. Portarul a apelat la directorul gării care i-a pus la dispoziție un tren doar pentru el. A costat 31 de lire sterline,  adevărată avere în acel moment.
  • în 1902, jucătorii lui Stoke au luat masa înaintea meciului cu Liverpool. Peștele pe care l-au servit era stricat iar fotbaliștii au avut de suferit din plin. Meciul s-a jucat totuși. Roose a apărat până la pauză chinuit de dureri și a încasat un singur gol. Nu a mai putut reveni între buturi în repriza a doua. Stoke a pierdut cu 7-0.
  • în 1904 a plecat să joace pentru Everton. Un an mai târziu s-a întors la Stoke. Afluența fanilor din tribune a oscilat și ea după toanele portarului. La revenirea lui Roose s-a înregistrat o medie de trei ori mai mare de spectatori decât în precedentul campionat.
  • pentru că era amator, Roose nu avea voie să primească bani pentru prestațiile sale ci doar să i se deconteze cheltuielile. În 1908, odată cu transferul la Sunderland s-a zvonit că ar fi plătit ilegal și i s-a cerut să-și justifice cheltuielile. Roose a trimis fiscului următoarea listă: „pistol pentru amenințat atacanții adverși – 4 pence, haină și mânuși să-mi țină de cald când nu am treabă pe teren – 3 pence, folosit toaleta (de două ori) – 2 pence!”
  • în 1909, înaintea meciului dintre Țara Galilor și Irlanda, Roose a ajuns la Belfast cu o mână bandajată. Vestea accidentării s-a răspândit repede, iar stadionul s-a umplut până la refuz. Roose glumise doar cu presa irlandeză, iar bandajele erau doar pentru imagine. A apărat superb, iar Țara Galilor a câștigat cu 3-2.
  • Roose a mers chiar mai departe. Înaintea unui penalty executat de cei de la Manchester City a simulat o criză de nervi, a început să tremure și să își maseze gnunchii. Adversarul a executat neglijent, iar Roose a apărat fără probleme.
Biografia lui Roose

Foto: spartacus.schoolnet.co.uk

Leigh Richmond Roose s-a lăsat de fotbal în 1912. Și-a reluat cariera medicală, iar primul război mondial l-a regăsit în spitale de campanie în Franța și Italia. În 1916 s-a înrolat în Batalionul 9 Pușcași. Câteva luni mai târziu a primit Medalia Militară pentru curaj, după ce a înfruntat de unul singur un aruncător de flăcări al germanilor în celebra bătălie de la Somme.

Roose a fost ucis pe 7 octombrie 1916 în tranșeele din Gueudecourt. Ultimul care l-a văzut în viață a fost Gordon Hoare, un fost adeversar de pe terenul de fotbal: „Alerga între cele două linii și trăgea cu furie spre tranșeele inamice!” Câteva ore mai târziu, Roose a fost zărit într-un crater de bombă, fără suflare. Trupul său nu a fost recuperat și se presupune că a fost îngropat într-una dintre gropile comune din zona Thiepval, acolo unde numele lui Roose stă scris, alături de alte șaptezeci de mii, pe monumentul soldaților britanici dispăruți în Bătălia de la Somme.

 

Comenteaza cu Facebook!

escort bursa bayan escort ankara bayan escort adana bayan escort sakarya bayan