Don't Miss

UEFA reinventează regula falimentului. Cine câştigă din FFP?

By on 3 martie 2012, 19:32

Foto: idahowheatcommission.blogspot.com

Oricine pierde mai mult decât câştigă nu are şanse mari să ţină ritmul cu viaţa. Firmele se nasc şi mor, economia modernă nu le iartă dacă ideea investiţiei nu dă roade. În trecut, tarabagii sau crâşmarii sau ambulanţii ieşeau din joc atunci când reputaţia nu mai era susţinută din urmă de o portocală proaspătă, de o ţuică nediluată sau de un ciorap de import. Fotbalul reînvaţă reguli de grădiniţă. UEFA le-a scris pe tablă Financial Fair Play iar acum patronii de cluburi repetă după domnul profesor Platini: Financial Fair Play!

Planul care va intra în uz cu titlul de lege este menit să stabilizeze cu forţa tendinţele unor finanţatori de a cheltui enorm timp de 2-3 sezoane pentru un scop pe termen scurt iar apoi să plece şi să lase în urmă un club cu tradiţie în faţa securii nemiloase a desfiinţării. Portsmouth, Leeds, iar acum Rangers sunt exemple mai mult decât grăitoare. Opulenţa transferurilor şi apoi declinul este povestea ultimilor 20 de ani în fotbal, dar nu este ceva nou. Pur şi simplu, cei care uită istoria, fie ea şi a sportului, sunt condamnaţi să o retrăiască!

În 1915, Nottingham Forest s-a aflat în situaţia lui Glasgow Rangers din 2012. A anunţat federaţia că nu mai face faţă cu cheltuielile şi că nu mai poate plăti contractele. Pădurarii de acum 100 de ani au fost nevoiţi să vândă tot lotul dar s-au salvat de la desfiinţare doar pentru că a început Primul Război Mondial. În 1919/1920, la reluarea campionatului profesionist, Nottingham Forest îşi rezolvase deja problemele. Acum, Rangers generază venituri de 5 milioane şi are de achitat facturi de 10 milioaneîn aceeaşi perioadă de timp dar situaţia scoţienilor este mult mai dificilă. Pur şi simplu, Rangers nu are niciun război în desfăşurare în care să-şi pună speranţele!

Money Ball

Foto: majorleaguesoccertalk.com

Sumele mari plătite pe jucători trebuie controlate. Până şi vedetele care confirmă pe teren nu justifică preţurile astronomice. Cristiano Ronaldo, spre exemplu, a costat 94 de milioane de euro. Până acum a marcat 123 de goluri pentru Real în toate competiţiile, adică 765.227 de euro/gol! Sună rezonabil? Iar portughezul este un caz fericit la o echipă în care marketingul aduce înapoi fiecare cent cheltuit.

FFP va limita preţul fotbaliştilor dar le va garanta salariul şi stabilitatea. Va împiedica patroni vremelnici să ruineze cluburi cu istorie în spate precum Blackburn sau Portsmouth sau Leeds sau Rangers. Paradoxal, va pune pe primul plan, fie şi indirect, jucătorul şi nu preţul plătit pentru el.

Nu trăim în utopie! Banul va decide în continuare, doar că de acum înainte nu suma cât felul în care suma este cheltuită va conta decisiv  şi se va reflecta în performanţele viitoare.

Comenteaza cu Facebook!

One Comment

  1. imperator

    4 martie 2012, 01:26 at 01:26

    Aici cred ca gresesti un pic! Daca nu ma insel C. Ronaldo a adus banii dati pe el in cateva luni, deci investitia in el se justifica! Poate mai putin in privinta trofeelor, dar aici discutam de bani!

Lasă un răspuns pentru imperator Anulează răspunsul