Don't Miss

Sunderland-Tottenham, câteva gânduri

By on 7 aprilie 2012, 14:48

Foto: bbc.co.uk

Am pregătit articolul pentru luni, surpriza care sper să vă placă la fel de mult ca şi mie, cel care am avut plăcerea să oficiez ca traducător. L-am salvat iar acum urmăresc un meci relaxant, să-i zicem Sunderland-Tottenham, dar ar fi putut fi oricare altul din Premier League. Un stadion plin, două echipe frumoase, doi antrenori probaţi în timp. Câteva întâmplări cuprinse în doar 5 minute ar merita puse pe DVD şi trimise la orice şcoală de fotbal din lume, la orice curs de pregătire al arbitrilor sau rulate la vestiare înaintea oricărui meci. 

Nu sunt momente electrizante ca în filmele americane. Sunt mici detalii care pot scăpa oricui atât de uşor, doar dacă sună telefonul.

ANGAJAMENT

Minutul 28. Mingea circulă nebună, trei tackling-uri, jucătorii cad ca spicele şi se ridică, arbitrul Chris Foy lasă de două ori avantaj. Tribunele se încarcă din ce în ce mai mult, Cattermole şi încă un coleg îşi fac sandwich adversarul. L-au capsat dar mingea ajunge la Tottenham, iar Foy face semn ca jocul să continue. Tribunele aplaudă nebune.

FAIR PLAY

Minutul 30. Sunderland centrează în careu, duel atacant-fundaş, amândoi în aer, amândoi cu picioarele întinse. Corner. Amândoi se ridică, fiecare cu braţul pe umărul celuilalt. Se sprijină şi se complimentează ca doi gentlemani întâlniţi la promedadă, duminică după-amiaza. Jocul continuă.

PROTESTE CU MĂSURĂ

Minutul 32. Toţi jucătorii lui Sunderland sunt cu braţele pe sus. Scott Parker a atins mingea cu mâna în propriul careu. O’Neill îşi imită jucătorii. „Come on! Come on!” se citeşte pe buzele managerului. Foy nu a dat penalty. Protestele nu au continuat, nimeni nu a fugit după arbitru să-i scoată ochii cu degetele. Fotbalul a continuat în legea lui.

CONCLUZIE

Articolul de luni, primul semnat de altcineva pe Istoria Fotbalului, relevă în cifre ceea ce am povestit mai sus. Este scris simplu şi curat, fără înflorituri şi excese. Nu epatează, nu interpretează. Lasă lucrurile să curgă de la sine. Într-un fel, articolul de luni este ca fotbalul englez. Se joacă liber!

Comenteaza cu Facebook!

Comenteaza