Don't Miss

Ştefan Radu, încă un fotbalist pentru care onoarea costă

By on 5 aprilie 2013, 15:27


Foto: gsp.ro

Foto: gsp.ro

Naţionala înseamnă culori şi respect şi onoare. Înseamnă ţara ta, însemni tu.

O relaţie cu dublu sens.

Fie că mături strada pentru ca ceilalţi să nu se împiedice de rahaţi, fie că faci conserve pe care ceilalţi să le mănânce, fie că scrii ceva pentru cei care vor să te citească, o faci pentru tine, o faci pentru toţi.

De-aia se învelesc unii în tricolor atunci când li se cântă imnul. De-aia duc unii mâna la inimă, acolo unde au cusut pe tricou steagul în dreptunghi. Pentru că simt că fac parte din ceva. Ştiu, e o noţiune desuetă şi chiar confuză într-o lume în care globalizarea dă din coate. Totuşi am rămas români. Proşti şi deştepţi, leneşi şi întreprinzători, hoţi, ţigani, cerşetori la Paris dar şi cei mai apreciaţi medici din Provence. Da, noi suntem, o naţie a extremelor, plină de doctori Jekyll şi misteri Hyde.

Vedeţi voi, apartenenţa la un neam nu îţi cere nimic. Şi totuşi unii îi oferă necondiţionat totul.

Avem însă şi reversul medaliei.

Printre cei care au ales să mototolească steagul se numără, mai nou, Radu Ştefan. Fudaşul lui Lazio este unul dintre fotbaliştii decenţi pe care îi are naţionala în acest moment. Asta presupune onoare pentru el şi responsabilitate din partea lui.

Omul nostru a ales să ne arate însă că orgoliul personal este mult mai important decât orice altceva. Avea nevoie, probabil, de laude şi nu de critici după meciurile slabe din ultima vreme aşa că a decis să-şi ia jucăriile şi să anunţe că pleacă. Aşa, ca învăţătură de minte pentru nemulţumiţii care ar vrea să-l vadă mâncând pământul în tricoul galben al ţării sale. Ce pretenţii dubioase! Cum, simpla şi divina prezenţă nu mai e suficientă?!?

Radu, am o veste pentru tine: singurul căruia i-a plâns ţara la uşă să se întoarcă a fost Hagi. Ştii tu, ăla de şi-a tocit ghetele şi geniul pentru cea mai bună performanţă fotbalistică a naţiei ăsteia. Ăla care e primul cuvânt în gura oricărui străin atunci când află că eşti român. Tipul ăla de care râd „deştepţii” pe sub mese că nu e la fel de doxat precum a jucat dar care oferă, cu fiecare ocazie pe care o are, un exemplu de bun simţ şi de cumpătare.

Chivu s-a dus şi dus a fost. Îi ardea buza după un bănuţ în plus la ultima mare strigare a contractelor din carieră aşa că şi-a vândut drapelul la negocierile cu Moratti. Îşi mai aduce aminte cineva de Rădoi la naţională?!?

Ei bine, Radu, du-te liniştit! Sunt atâţia copii care visează să ajungă acolo unde ai scuipat tu în silă. Poate vreo câţiva dintre ei n-or să uite, atunci când se vor umple de bani aşa ca tine, că onoarea roşie galbenă şi albastră nu-ţi cumpără ultimul tip de Lamborghini ci îţi aduce gratis iubirea necondiţionată a câtorva milioane de români.

Comenteaza cu Facebook!

2 Comments

  1. Levish

    5 aprilie 2013, 16:14 at 16:14

    Cam radical. Intai si intai, nationala nu mai are performante si nu mai impune respect nici printre proprii jucatori. Daca aveam echipa, nimeni nu s-ar mai fi retras, insa parerea mea este ca si atmosfera (proasta, conform zvonurilor) de la nationala a contat vizavi de retragerea lui Radu. Daca este capabil, antrenorul ar trebui sa-si motiveze jucatorii si sa mentina cu pricepere un grup unit si armonios. Iar Chivu, alt sensibil, a spus intr-un interviu ca romanii i-au pus tricoul pe o cruce in cimitir. Fata de jucatorii ramasi la nationala, nu cred ca Radu sau Chivu isi iubesc mai putin tara, mai ales ca traiesc in afara si dorurile de casa, astfel, devin mai puternice. Este si o chestiune de educatie, caci in centrele de copii si juniori (care nu prea exista) ar trebui cultivat sentimentul de apartenenta la Romania si la valorile ei, insa modele, jucatori de care sa fim mandri, nu prea mai avem. Ultimii jucatori de top (pt ca joaca la echipe relativ tari) raman tot Radu si Chivu, ambii aparatori, adica mai putin spectaculosi pentru un pustan in cautare de eroi. Eroii nostri veneau de la Steaua si Dinamo si formau nationala anilor 90 care, la vremea ei, era capabila sa bata pe oricine. Insa acum, Steaua, Dinamo etc nu mai conteaza in Europa, la fel ca Nationala, de unde multi ne-am retrage cum cu injuraturile aferente fiecarei convocari, indiferent de jocul prestat sau de dragostea ce-o purtam Romaniei.

    • Alex Buturugeanu

      5 aprilie 2013, 16:25 at 16:25

      Ai mare dreptate cu modelele dar parerea mea e ca adevaratele caractere se vad la greu nu la bine. Adica….daca la nationala era totul roz si bine ar fi dat navala toti. Acum insa cand e nevoie de sacrifiu baietii se ascund pe unde pot si lasa greul pe ceilalti. Poate se intoarce totusi daca ne calificam la mondiale ca deh…sa joci la turneul final creste cota de piata si aduce banuti buni de la echipa de club 🙂

Comenteaza