Don't Miss

Raţiunile unui transfer ciudat

By on 8 septembrie 2012, 16:18
Foto: en.wikipedia.org

Când te cheamă pe buletin City, Manchester City, iar mama şi tata au cămile şi petrol cât cuprinde, poate părea extrem de straniu să te împrieteneşti cu fiul lăptarului, ba chiar să-l aduci la tine în curte şi să-i dai găletuşa şi lopăţelele tale aurite să se joace în nisipul fin de Emirate. Richard Wright nu este fiu de lăptar însă mutarea sa în fieful campionilor pare cel puţin bizară. Asta la prima vedere.

Cu Joe Hart titular şi Costel al nostru Pantilimon pe bancă, City şi-a definit  succint strategia pentru unul dintre cele mai importante posturi din echipă. United a preferat să-l motiveze pe De Gea cu un concurent cât de cât real (Lindegaard), Wenger a început să-l joace pe Manone tocmai pentru ca Wojciech Szczęsny să nu simtă că e tartor în poartă. Liverpool mizează exclusiv pe Reina, tactică pe care, de două sezoane, se aplică şi la City.

Ei bine, al treilea portar al lui Mancini este Richard Wright (60 de meciuri în ultimele cinci sezoane), o gratuitate în trupa milionarilor, adus la Manchester la peste un deceniu de la maxima sa performanţă, cele două selecţii de la naţională. De atunci, cariera fotbalistului a mers în jos şi tot în jos.

Aşadar, care sunt raţiunile unui transfer de acest gen? Cu siguranţă City putea aduce la costuri neglijabile măcar un Robert Green, comparabil ca vârstă dar mult mai conectat la fotbalul de top sau chiar un John Ruddy, tinerel şi decent în poarta lui Norwich din 2010 şi până acum.

Wright a fost cumpărat de City pentru că:

  • lotul pentru Premier League trebuie să conţină trei portari printre cei 25 de jucători, iar Stuart Taylor a plecat
  • este a treia alegere iar şansele să joace vreun meci sunt aproape nule (nici măcar Pantilimon nu a prins vreun minut în sezonul trecut)
  • în caz de accidentare a titularului Hart va fi rezervă de urgenţă, odată ce soarta lui Pantilimon a fost decisă iar românul nu va fi împrumutat în altă parte
  • pentru că are statut de „home grown”. Orice club englez trebuie să aibă minimum 8 în lot iar City avea 7. Acesta este şi răspunsul pentru care alţi portari gratis dar cu nume nu au fost luaţi în seamă (Dida, Almunia etc.)
  • Angus Gunn, 16 ani, portar la academia lui City. Fiul lui Bryan Gunn (400 de meciuri între buturile lui Norwich între 1986-98) este marea speranţă a tineretului iar viitorul său pare extrem de important pentru şefii clubului. Pe lângă antrenorii de la tineret, Wright se va ocupa şi de dezvoltarea profesională a puştiului

 

 

Daca ti-a placut articolul sustine Istoria Fotbalului pe Patreon!

Comenteaza cu Facebook!