Foto: Alex Livesey/Getty Images Europe

Rooney e ca nimeni altcineva. A ajuns mare pe mâna lui, dar pomul lăudat nu e neapărat şi prieten cu sacul. Orice manager care spune despre el că e un leneş şi un indolent şi-l doreşte cu ardoare în propria echipă. Îşi exasperează prietenii şi îşi amuză duşmanii, apoi face exact invers. Sir Alex Ferguson l-a tras de urechi până când i-a amorţit mâna, dar începe obsesiv echipa cu Rooney. Berbatov marchează gol după gol, dar intră pe teren în locul lui Anderson, pe final de partidă. Rooney rămâne pe teren şi toţi se întreabă de ce rămâne. E roşu la faţă, nu prea a dat semne că are chef să alerge. Owen se pregăteşte pe margine, dar ştie că o face degeaba.

Foto: Alex Livesey/Getty Images Europe

În minutul 78 al derby-ului dintre United şi City, Rooney a răspuns la toate întrebările de mai sus şi la încă multe altele. 1-1, adversarii au egalat şi domină jocul, ocaziile şi posesia sunt mai mult ale lor.

Centrare Nani. Unii spun perfectă. De fapt, cumva în spate, ratată. Foarfecă Rooney. Gol.

Pe lângă frumuseţea execuţiei a venit şi frumuseţea bucuriei. Rooney şi-a deschis pur şi simplu braţele şi a rămas drept ca un stâlp în colţul celebrului Old Trafford.

Nu s-a întins. Nu a sărit, nu a gesticulat.

A fost cel mai simplu gest din lume, în antiteză poate cu bucuria adunată a celor 75.000 de suporteri.

Un gest după care se vor ridica statui peste vreo 30-40 de ani.

Ce legătură are golul lui Rooney cu istoria fotbalului?

Este, probabil, cea mai frumoasă reuşită din acest an. Poate din mai mulţi ani luaţi la rând. Şi va rămâne, cu siguranţă, în istoria fotbalului. Sau, cel puţin în istoriafotbalului.com!

222 vizualizari

Articole pe aceeasi tema:

1. Kejian, Li Tie. Rooney?
2. Academia de vedete: noul Rooney de la Everton
3. United, pensionari sau grădiniţă
4. Cu Rooney. Până în pânzele albe
5. Rooney versus eternitatea unui record