Don't Miss

Premier League made in Romania

By on 6 august 2010, 14:05

Foto: whufc.com

Mașina patronului în parcarea bazei de antrenament chiar în momentul în care jucătorii dau cu mingea de la unul la altul. Rolls Roice-ul  boss-ului tras la scară, șoferul distrat, cu un ziar în față și cu șapca dată neprotocolar pe spate. Patronul adânc înfipt în vestiar: e pauza meciului.

ASCULTĂ ARTICOLUL: [audio:zola1.mp3]

A oricărui meci din sezonul trecut. Antrenorul se cam oftică din cauza asta și nu se chinuie să îşi ascundă nemulțumirea. Este dat afară urgent. Sună familiar? Sigur că da, doar că nu e vorba de România. Discutăm despre un club din Premier League.

Foto: AFP/Getty Images

2008. Gianfranco Zola este numit antrenor la West Ham pentru următarele 3 sezoane. Londonezii nu sunt prea încântați pentru că italianul a fost, ca jucător, emblema rivalei Chelsea. Suporterii îl acceptă până la urmă pentru că Zola a făcut ordine la echipă. A adus tineri direct din pepiniera clubului, le-a dat încredere, iar echipa a început să joace.

Foto: East Ham Bull

2009. Zola semnează prelungirea contractului până în 2013. Treaba merge ca unsă în curtea ciocănarilor până când intră în scenă David Gold, patronul cu Rolls și David Sullivan, președintele grupării din Upton Park. Primul își bagă nasul la echipă. Vine la vestiare, la antrenamente, dă indicații. Până să ajungă la West Ham, Gold s-a ocupat cu reviste porno, a deținut o companie aviatică, dar și un lanț de magazine de haine, în special de lenjerie intimă.

2010, primăvara. Zola suferă ca un câine dar nu se predă. Ține ședințe de antrenament cu patronul în cârcă. Nu mai are loc de el la vestiar, însă își vede de treabă. Gold, în schimb, vrea să îl transfere pe Graham Dorrans, un puşti de la West Bromwich, pentru 4 milioane de lire. Nu l-a întrebat pe Zola dacă are nevoie de el. Preşedintele Sullivan se bagă şi el. „Toată echipa e de vânzare” spune cel care deţinea în anii 70 revistele pornografice PlayBirds şi Emanuelle. Evident, fără să se consulte şi cu Zola, care răbufneşte.

Foto: Yaffa Phillips

Mai 2010, managerul italian este concediat de cei doi actuali magnaţi, foşti „întreprinzători” în industria cu femei dezbrăcate.

Iunie 2010, israelianul Avram Grant este noul manager al lui West Ham. Şi el, trecut prin curtea rivalei Chelsea. Grant se apucă de treabă. Nu are timp de pierdut. După mondiale, sezonul e gata să înceapă. La început a fost diplomat în relaţia cu patronii porno: „Îmi plac presiunea şi responsabilitatea”. După ce a gustat din tratamentele lui Gold&Sullivan a dat un pas înapoi. Ba chiar a ajuns la vorba lui Zola:

„Eu sunt managerul, eu aleg primul 11. Nu accept o altă variantă”

”Nu pot lucra la un club în care altcineva are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte jucătorii ”

Avertismente pe uscat deocamdată. Mârâituri prin gard de la un câine care ştie că nu va avea şansa să muşte. Oficial, Gold şi Sullivan spun că ei nu se mai bagă la echipă. Că de-aia au adus un tehnician experimentat. Sună la fel de încurajator ca o declaraţie prin telefon la o televiziune de sport din România, undeva, la prânz, într-o vară oarecare. Avram Grant, ai grijă, începe sezonul!

*referinţele subliniate (bold) sunt declaraţii oficiale, acordate cotidianului britanic The Mirror, iar AICI este articolul complet.

Comenteaza cu Facebook!

Comenteaza