Don't Miss

Piksi

By on 22 mai 2012, 14:24

Foto: dailymail.co.uk

Unii fotbalişti nu au nevoie de 50 de goluri pe sezon. Îşi păstrează statutul chiar şi când nu mai sunt titulari, chiar şi atunci când accidentările se joacă cu destinul lor, ba chiar şi atunci când au lăsat de-o parte cariera activă. E suficient ca mingea să plutească în aer şi au uitat. Au uitat de costumul, cravata şi pantofii negrii din picioare. Au uitat că au trecut de 40 de ani şi că vremurile de odinioară circulă acum, în varianta modernă, pe internet, şi mai puţin prin cărţile despre istoria sportului. Simt iarăşi chemarea, fie doar şi pentru un singur şut. 

Dragan Stojković n-a fost niciodată atât de mare pe cât ar fi putut să fie. Fanii înrăiţi ai sârbului blesteamă şi acum accidentările idolului lor. Marseille, ceea ce ar fi trebuit să fie trambulina de lansare spre fotbalul mare s-a transformat pentru cel poreclit Piksi într-o groapă cu nisip, iar în loc de glorie viitorul i-a făcut cadou un transfer în Japonia. Cei care l-au văzut măcar o singură dată cum îşi încolăceşte adversarii cu o cascadă de driblinguri fine, cei care i-au admirat sângele rece acolo unde venele celorlalţi fierbeau la temperatura soarelui, cei care au râs şi au povestit mai departe cum oprea Piksi mingea pe linia porţii adverse după ce fenta portarul, cei care au simţit că vor să înoate şi ei alături de sârb pe oricare dintre terenurile inundate, toţi aceştia nu sunt fanii statisticilor, nu preţuiesc baloanele de aur, nu contorizează titlurile câştigate şi nici nu dau prea mulţi bani pe galele cu multe reflectoare şi cu vedete care îşi strâng mâinile după ce s-au felicitat în prealabil pentru una sau pentru alta.

Piksi a jucat 20 de ani dar nu a ajuns la nivelul la care au făcut-o alţii din generaţia sa, precum Savicevici, Prosinecki, Sinisa Mihajlovic sau Darko Pancev, asta ca să numim doar câţiva dintre foştii săi colegi de la Steaua Roşie Belgrad. Sau cel puţin nu a ajuns la acelaşi nivel pe căile în general acceptate ca măsură a valorii, pentru că Dragan a fost căpitanul Iugoslaviei cu toate vedetele momentului în lot şi nimănui nu i-ar fi trecut prin cap că ar fi fost altcineva mai potrivit pentru acest rol.

[DDET VIDEO: GOLURI DRAGAN STOJAKOVIC]

[/DDET]

Acum să nu mă înţelegeţi greşit. Dragan Stojković are un palmares suficient de cuprinzător, doar că moştenirea pe care a lăsat-o în urmă are cu totul alte semnificaţii. Nicio descriere nu ar putea să o ilustreze mai bine decât un alt moment marca Piksi. Se întâmpla în 2009. Sârbul se lăsase de fotbal de aproape 8 ani. Revenise la Nagoya ca antrenor. Meciul cu Yokohama se apropia de final. Un jucător al adversarilor era accidentat iar portarul a degajat în afara terenului. Doar că mingea nici nu a mai apucat să atingă pământul. Piksi, la costum şi cravată, a reluat din aer cu un şut bombă fix din dreptul băncii de rezerve. Mingea s-a oprit în plasă iar tribunele au explodat. Stojković s-a bucurat ca în vremurile bune dar arbitrul nu a avut milă şi l-a eliminat!

Dacă întreabă cineva ce a fost de capul lui Dragan Stojković şi ce treabă a avut cu fotbalul, e suficient să privească imaginile de mai jos.

Viitorul? Să ne gândim doar că în 1996, nimeni nu prea ştia cine e Wenger. Un francez simandicos cu ochelari cu rama subţire care antrena chiar acolo unde o face acum Piksi, la Nagoya Grampus Eight. A fost adus pe Highbury iar restul e istorie! Acum un an, Arsene a fost întrebat pe cine ar vedea în locul său, la cârma tunarilor. A răspuns simplu, dar surprinzător: Piksi Stojković! De ce, au întrebat sideraţi jurnaliştii. Pentru că amândoi tânjim după perfecţiune în fotbal, a replicat francezul.

 

Comenteaza cu Facebook!

9 Comments

  1. alex

    22 mai 2012, 19:07 at 19:07

    frumoase articole, nici nu se compara cu siteurile si posturile tv care in momentul de fata au prim planul manipuland lumea

  2. cldtoma

    22 mai 2012, 19:39 at 19:39

    Dragan Stojkovic un FOTBALIST fabulos, din generatia lui Hagi, de altfel cei doi au debutat impreuna in fotbalul mare la Euro ’84. din pacate Stojkovic nu s-a realizat , din punct de vedere al trofeelor castigate, pe masura talentului.
    imi aduc aminte de un amical prin 1996 Iugoslavia-Romania, cand Stojkovic a executat o lovitura libera peste zid, la care Prunea nu a schitat nici un gest.

  3. gery76

    23 mai 2012, 01:41 at 01:41

    Paradoxal in primii cinci fotbalisti din intreaga mea perioada de cand ma uit la fotbal pe care i-am simpatizat cel mai mult ,sunt un amalgam de posturi !
    -Locul 1 detasat Lothar Matthaus,locul 2- Gheorghe Popescu si Gheorghe Hagi ,cei mai mari si seriosi fotbalisti romani din istorie [ este parerea mea]+Dan Petrescu prietenul lor bun si fantasticul fotbalist roman,locul 3 Marco van Basten, locul 4 Andreas Brehme ,iar locul 5 este alcatuit din 2 fotbalisti absolut uluitori Pierre Littbarski si Dragan Stoikovic,posesori ai unei tehnici absolut de geniu.
    – Clasamentul se schimba radical in ceea ce priveste talentul absolut al celor pe care i-am simpatizat si locul 1 detasat este luat de un fotbalist pe care l-am urat cat a fost activ ,dar a carui lipsa o voi resimti mereu -DIEGO ARMANDO MARADONA,omul spectacol di toate punctele de vedere.
    -Ca sa revin la articolul foarte bun al lui Alex ,pe Piksi am avut sansa sa-l urmaresc cel mai des dintre toti fotbalistii simpatizati,deoarece din ’82 am beneficiat de antena pe sarbi,pe Piksi Stoikovic avand ocazia sa-l vad inca de pe vremea cand uimea cu loviturile libere din afara lui 16m , de pe vremea lui Radnicki Nis,apoi dupa transferul la Steaua Ropsie prin ’85 sau ’86 ,chiar nu mai tin minte,s-a uimpus ca un veritabil lider desi n-avea decat vreo 20 -21 de ani si deja acolo in mare forma si valva erau fratii Djurovski- Milko si Bosko ,doi macedoneni ce faceau legea la Steaua Rosie.
    -Odata cu venirea lui Dragan Stiokovic polul de putere a intrat exclusiv pe mana lui Piksi ,acesta devenind o legenda a fotrbalului sarbesc ,iar chiar daca fotbalisti ca Sinisa Mihailovic,Dejan Savicevic,Predrag Mijatovic,Darko Pancev sau Vladimir Jugovic,chiar daca nu toti au fost sarbi la origine,mereu i-au recunoscut calitatea de lider absolut valoric lui Stoikovic ,ceea ce spune totul in ceea ce priveste valoarea sa ,ultimul aregument pe care vreau sa-l aduc in ierarhizarea sa fiind acela de la mondialul din ’90 cand desi i-avea colegi si pe Savicevic si pe Prosinecki si pe Pancev,Piksi a fost omul ce l-a umilit pe Zubbizzareta in optimi prin 2 goluri de poveste unul dupa ce-i ”rupe coloana” lui Andrinua daca nu ma insel si al doilea dupa o lov.de la 25 de m ,executata magistral!

  4. alex

    23 mai 2012, 17:32 at 17:32

    gery76: Piksi a fost omul ce l-a umilit pe Zubbizzareta in optimi prin 2 goluri de poveste unul dupa ce-i ”rupe coloana” lui Andrinua daca nu ma insel si al doilea dupa o lov.de la 25 de m ,executata magistral!

    Habar n-am despre ce vorbesti…in ’90 a fost 0-0

  5. alex

    23 mai 2012, 17:40 at 17:40

    alex: Habar n-am despre ce vorbesti…in ’90 a fost 0-0

    Scuze… :)) ai dreptate.

  6. cldtoma

    23 mai 2012, 19:25 at 19:25

    intradevar Gery ca un bun cunascator al fotbalului iugoslav mi-a reamintit de acel meci mare facut de Stojkovic in optimile CM 1990 Iugoslavia- Spania 2-1 dupa prelungiri.

    • gery76

      24 mai 2012, 02:29 at 02:29

      -Atunci in ’90 ,chiar a fost un mondial deosebit ,primul in libertate,cu R.F.Germania marea mea favorita,cu o Romanie destul de bine cotata ,mai ales datorita lui Hagi si Lacatus,ce facusera o figura excelenta in C.C.E cu un an inainte,Dinamo jucase pana in semifinalele Cupei Cupelor ,chiar in primavara lui ’90,cu jucatori de uriasa perspectiva gen Gica Popescu-noua senzatie a Craiovei ,care in doi ani imbracase de peste 20 de ori tricoul nationalei, Raducioiu,Sabau,Lupescu sau Timofte1+Rotariu si Lung fotbalisti absolut fabulosi si de o seriozitate care astazi ar fi invidiata!
      -Marea mea dilema era grupa Germaniei in care R.F.Germania si Yugoslavia erau in aceeasi grupa si loturile erau incredibil de valoroase ,cu mijlocasi deosebiti Germania [Matthaus,Buchwald,Haessler,Littbarski,Moller,Bein,Thon],iar Yugoslavia [Stoikovic,Savicevic,Katanec,Prosinecki,Brnovic,Jozic,un fotbalist fantastic precum Suker neprinzand nici macar un minut la acel mondial].
      -Ca totul sa puna capac in acea grupa era prezenta si Columbia ,care desi n-avea valori precum Germania sau Yugoslavia ,aveau totusi niste mijlocasi si atacanti de mare valoare gen-Valderrama, Alvarez,Redin sau Rincon+un fundas dreapta fantastic Andreas Escobar ,un libero tanc -Perea si un portar mai mult decat spectaculos Rene Higuita ce avea spectacolul in sange!

  7. cldtoma

    24 mai 2012, 18:59 at 18:59

    de asemenea Coppa del Mondo 1990 mi-a ramas in memorie si prin extraordinarul meci in care Camerunul lui N’Kono, Mbouh Mbouh, Makanaky, Omam Biyik si senzatia Roger Milla , a trecut pe langa o mare victorie in fata poate celei mai bune echipe a Angliei dupa 1966 si care-i cuprindea pe Shilton, Butcher, Gascoigne, Platt, Garry Lineker, Walker, Chris Waddle. Anglia a condus cu 1-0 apoi Camerunul prin doua goluri foarte frumoase au intors rezultatul, fiind egalati doar prin minutul 85 de Lineker care a transformat un penalty, facand acelasi lucru si in prelungiri. Naivitatea camerunezilor care in ultimile 10 minute se jucau cu ocaziile a fost taxata de pragmaticii englezi care au depus un efort fantastic pentru a se impune.
    din pacate pentru acea echipa superba a Angliei efortul depus in sferturi cu Camerunul s-a resimtit in semifinala cu Germania, un alt meci frumos, in care au jucat din nou prelungiri , pierzand la penalty-uri.
    Intr-un fel s-a repetat ce se intamplase cu germanii cu 8 ani inainte la Cm ’82 cand dupa o semifinala epuizanta Franta – Germania 7-8 dupa penalty, nemtii nu au mai putut face fata in finala contra Italiei, pierduta fara drept de apel 3-1

    • gery76

      25 mai 2012, 01:06 at 01:06

      -Meci absolut fabulos ai perfecta dreptate,acel Camerun -Anglia 2-3 in sferturi,cu Omam Byik la 2-1 pentru Camerun incercand sa dea cu calcaiul pe langa Shilton din 6m,iar putin mai tarziu Lineker sa transforme penalty-ul de 2-2 si apoi sa transeze disputa in prelungiri.
      -Dar daca ai mentionat epuizarea Angliei din semifinala cu Germania,trebue amintita si optimea de finala in care Anglia s-a calificat in detrimentul Belgiei,desi ”dracii rosii”fusesera ecgipa spectacol,o echipa a Belgiei superba la acel mondial cu Scifo majestuos,cu un veteran Ceulemans absolut memorabil in meciul cu Uruguay ,in care desi Belgia a fost cu un om in minus ,totusi Belgia a invins clar cu 3-1 ,meci in care Ceulemans a jucat incredibil ca si Belgia ,dupa eliminarea nemeritata a lui Gerets,cu o echipa a Uruguayului din care faceau parte in afara de GENIUL Enzo Francescoli,mari fotbalisti precum Agguilera ,Ruben Sosa sau Daniel Fonseca!

Comenteaza