Pasiune fără limite, fără condiții, fără înșelătorie. Povestea unui suporter de la Udinese

21.400 de spectatori prezenți în tribune. A fost anunțul crainicului de pe Stadio Comunale Luigi Ferraris din Genova pe la mijlocul reprizei secunde dintre Sampdoria și Udinese.

Toți erau un pic cătrăniți și cam fără chef pentru că oaspeții conduceau cu 2-0 încă din minutul 28, după reușitele lui Danilo și Di Natale.

Toți mai puțin unul. Păr lung de italian dar cârlionțat și voluminos după moda lui Fabricio Coloccini de la Newcastle. O geacă neagră, fular și niște blugi.

Nimeni nu l-a auzit cu adevărat dar cânta. „Un’emozione foooorteeeeeee…bianconero per la vitaaaaaa…” Cânta în legea lui, uitat de toți și de toate.

Singur în peluză, un singur suporter împărțit la 11 titulari. El, cel din poza de mai jos, a fost singurul fan al lui Udinese la meciul cu Sampdoria.

Uneori un singur om e suficient. Fotbalul se joacă pentru fiecare dintre noi, iar pletosul din Udine a plecat fericit acasă după ce favoriții i-au dedicat o victorie meritată.

Și mai trebuie să amintim un gest frumos. Ceilalți 21.399 de oameni prezenți pe stadion, suporteri ai gazdelor, l-au aplaudat frenetic pe singuraticul lui Udinese. Uneori și asta înseamnă rivalitate. Puterea de a aplauda galeria adversă tocmai atunci când îți crapă inima de nervi, tocmai atunci când ai tăi tocmai au pierdut.

Foto: caughtoffside.com