O comparaţie a celor mai tari campionate din lume

Fanii fotbalului din Statele Unite care încearcă să fie la curent cu marile campionate europene nu au o viaţă deloc uşoară. Sigur, odată cu revitalizarea MLS-ului, acum există şi aici o alternativă viabilă de fotbal de calitate la care merită să asişti din tribune, mai ales în stadioanele construite chiar în acest scop. Fotbalul mare se joacă însă în Europa iar lucrurile nu se vor schimba prea repede. Care este cel mai tare campionat din lume şi cum îţi dai seama de asta, este una dintre problemele care revine periodic în mintea suporterilor. UEFA măsoară valoarea fiecărei întreceri interne fie şi pentru că este nevoită să aloce an de an un număr anume de echipe  pentru accesul în Liga Campionilor.

Instrumentul utilizat de UEFA se cheamă coeficient de ţară şi este calculat pe baza rezultatelor cluburilor în Ligă şi Europa League în ultimii cinci ani. Rezultatele din 2010 arată astfel: Anglia, Spania, Italia şi Germania în top 4 (cu Franta, Rusia, Ucraina, Romania, Portugalia si Olanda în primele 10). Ciferele arată o egalitate aproape perfectă între Anglia şi Spania (coeficient aproximativ 80) şi între Italia şi Germania (aproximativ 65). Clasamentul se reflectă şi în preferinţele jucătorilor şi antrenorilor. Dacă au de ales, acestea sunt campionatele preferate.

O altă întrebare importantă: stilul şi calitatea jocului diferă în aceste ligi? La nivel de jucător, problema se pune odată cu transferul: cât şi în ce fel îl afectează o mutare dintr-un campionat în altul? În ceea ce priveşte echipa situaţia este diferită şi veche de când lumea: cum poţi să îţi dai seama dacă performanţa măsurată într-o ligă poate fi comparată cu cea pe care fotbalistul o va avea odată transferat în alta. Nimeni nu vrea să plătească peste nivelul a ceea ce va primi în schimb, nu-i aşa!?!

Un indicator al valorii campionatului este prestaţia echipelor în duelurile directe prin UCL sau Europa League cu grupări din alte întreceri interne. În afară de aceste dovezi palpabile, cunoaştem prea puţin despre comparaţia între campionate diferite şi despre surprizele pe care ni le pot rezerva cifrele. Unii s-ar aştepta probabil să vadă mai puţine şuturi pe poartă în Serie A sau Bundesliga, cunoscute prin axarea pe defensivă, decât în Premier League, acolo unde jocul fizic e la putere, sau în Primera, unde predomină posesia şi jocul ofensiv. Pe de altă parte există argumentul uniformizării. În ultimul timp, campionatele nu mai au identitate naţională, iar pelerinajul jucătorilor şi antrenorilor a depăşit demult graniţele unei singure ţări, în aşa fel încât tradiţia s-a diluat în elementele eterogene din care sunt compuse acum loturile de jucători.

În cele de mai jos voi arăta, pe baza datelor despre eficacitate, faulturi dar şi al sistemului de pedepse aplicate pe teren că, deşi au modele structural asemănătoare, campionatele mari sunt totuşi deosebite între ele. Am luat în calcul aici datele din sezoanele 2005/06 până în 2009/10.

EFICACITATEA

Iată o prezentare generală a eficacităţii pe baza numărului de goluri marcate şi a şuturilor la poartă expediate în timpul partidelor. Începem cu golurile.

Foto: soccerbythenumbers.com

Statistic vorbind, din acest punct de vedere, lucrurile se prezintă destul de uniform. Media în fiecare dintre cele 4 mari campionate este un pic sub 3 goluri pe meci. Cele mai stabile sunt Italia şi Germania, cu minime variaţii în timp ce în  Anglia şi Spania, trendul este crescător, chiar dacă nu se pot trage concluzii pe baza a doar cinci sezoane studiate.

Golurile nu se marchează însă decât dacă echipele trag la poartă. Ce ne relevă datele despre şuturile expediate la şi pe spaţiul porţii? Primul lucru care iese în evidenţă  este corelarea evidentă dintre numărul de şuturi, cel al golurilor marcate şi respectiv, al victoriei. Asta înseamnă că cine trage mai mult şi mai bine la poartă marchează mai mult şi, prin urmare, câştigă. O altă concluzie un pic mai surprinzătoare însă este următoarea: golurile se raportează mult mai bine pe şuturile la poartă decât la cele expediate pe spaţiul porţii.

Foto: soccerbythenumbers.com

Şi din acest punct de vedere, cele patru ligi studiate au un model similar. În medie, se expediază 25 de şuturi la poartă. Germania conduce ierarhia cu o medie de 27,6 şuturi, urmează Spania cu 25,2, Italia cu 24,4 şi Anglia cu 23,2. Singura anomalie înregistrată în perioada studiată sunt sezoanele 2005/06 şi 2006/07 din Italia, în care media şuturilor a fost sub 20.

În cazul şuturilor pe poartă uniformitatea se risipeşte un pic. Observăm că nemţii sunt lideri dacă luăm în calcul media celor cinci ani studiaţi, dar că englezii au crescut constant şi sunt primii în ultimul sezon.

Acurateţea este media celor două: şuturi pe poartă în raport cu cele total expediate spre buturile adverse. Mediile sunt următoarele:

1. Anglia 1,87
2. Germnia 2,46
3. Italia 2,58
4. Spania 2,79

Numerele de mai sus scot în evidenţă campionatul englez. Premier League este net superior în privinţa acurateţii şuturilor şi asta pe fondul unui număr mai mic de şuturi expediate la poartă faţă de celelalte campionate. Aşadar englezii trag mai puţin la poartă dar sunt mai precişi.

Foto: soccerbythenumbers.com

Adăugăm şi golurile în calcul şi observăm că trendul indicat de Charles Reep în 1968 se păstrează şi astăzi, adică un gol la fiecare 9 şuturi. Dincolo de această uniformitate, cele patru mari campionate se deosebesc prin acurateţe (ceea ce am văzut mai sus) şi prin capacitatea de a transforma precizia în gol. Numărul de goluri marcate în raport cu acurateţea este similar şi Anglia şi Spania, dar Premier League şi Primera se deosebesc clar atunci când se pune problema convertirii şanselor în reuşite. Spaniolii stau prost la numărul de şuturi pe poartă în raport cu cele pe spaţiul porţii, dar stau foarte bine dacă analizăm câte din cele expediate pe poartă se şi transformă în gol. Anglia e precisă dar nu şi eficientă şi are chiar cel mai mic raport de goluri / şuturi pe poartă. Italia şi Germania sunt undeva la mijloc.

Datele de mai sus ne arată că englezii au atacanţi mai precişi dar că spaniolii marchează mai mult. Cifrele trebuie interpretate şi prin prisma unui ingredient care nu poate fi cuantificat matematic: calitatea portarilor din fiecare campionat în parte.

FAULTURI ŞI CARTONAŞE

O altă modalitate prin care poate fi evaluat stilul de joc sunt faulturile comise şi pedepsele aplicate în consecinţă. Avem de-a face aici cu faulturile tehnice, un indicator al jocului defensiv, care au ca scop întreruperea cursului jocului dar şi cu faulturile dure, care indică angajamentul fizic pe care o ligă sau o alta îl posedă. Statisticile, din acest punct de vedere, sunt întocmite însă doar pe baza faulturilor la care arbitrul a fluierat. Facem clar o distincţie între faulturile/galbenele acordate şi numărul de faulturi efective şi, prin urmare, de pedepse care ar trebui aplicate în mod normal.

Foto: soccerbythenumbers.com

Aşadar, numărul de faulturi acordate de arbitru variază, în sezoanele şi campionatele fluierate, de la 9.000 (Anglia 2008/09) la 15.000 (Spania 2005/06 şi Italia 2007/08). Cifrele indică un joc cursiv în Anglia şi Germania faţă de unul mai fragmentat în Italia şi Spania. În medie, cifrele sunt următoarele:

• Anglia 24.63 faulturi/meci
• Italia 35.09
• Germania 36.46
• Spania 37.41

Anglia iese iarăşi în evidenţă. În Premier League se acordă mult mai puţine faulturi decât în celelalte campionate studiate. Datele arată că partidele sunt întrerupte de un fault la 3,5 minute în Anglia, faţă de 2,5 minute în Germania, Italia sau Spania. La nivel de echipă, sunt comise în medie 12 faulturi pe meci în Premier League în timp ce restul campionatelor au cu 50% mai mult, adică 18 faulturi/echipă/meci. Statistica aduce în discuţie tradiţia jocului fizic din Anglia în ideea în care şi aici se faultează la fel de des, doar că arbitrii nu fluieră la fiecare contact.

Foto: soccerbythenumbers.com

Tiparul după care sunt cuantificate infracţiunile din fotbal sunt cartonaşele şi în special cele galbene pentru că acestea sunt suficient de multe pe meci încât să poate fi trase concluzii statistice. În medie, o echipă a încasat două galbene pe meci în perioada studiată. Spania are însă cei mai stricţi arbitri. Aici se acordă 2,5 cartonaşe/echipă/meci în timp ce în Anglia sunt doar 1,5 cartonaşe/echipă/meci. Motivele sunt numeroase şi diverse: stilul de joc, instrucţiunile pe care le primesc arbitrii sau chiar priceperea mai mare la simulări a jucătorilor.

SUNT LA FEL, MAI PUŢIN ATUNCI CÂND NU SUNT, IAR ANGLIA E DIFERITĂ

Datele de mai sus ne indică şi concluziile. În primul rând marile campionate sunt destul de asemănătoare din punctul de vedere al producţiei ofensive (goluri, şuturi la poartă). Notă discordantă face Anglia: aici partidele sunt întrerupte mai puţin din cauza faulturilor, sunt mai puţine trageri de timp şi mai puţine minute pierdute din cauza cartonaşelor acordate, iar şuturile la poartă sunt semnificativ mai multe, chiar dacă mai puţin eficiente. Luate împreună, aceste detalii sugerează că Premier League este mai plăcută la vedere pentru că ritmul jocului este mai alert iar partida este mult mai puţin fragmentată. Pentru jucătorii care se transferă în Premier League este o schimbare destul de mare, mai ales atunci când vin din campionate cu arbitri mult mai dispuşi să ducă fluierul la gură. Ingredientul succesului este capacitatea de a continua faza dincolo de un tackling mai hotărât pentru că nu întotdeauna arbitrul va fluiera infracţiunea. Tot datele de mai sus sugerează că managerii din Premier League caută atacanţi mai precişi dar, în acelaşi timp, fundaşi şi portari mult mai înclinaţi spre joc combinativ, care să oprească ofensiva adversă.

Ceea ce nu relevă nici statistică din lume este afinitatea. Până la urmă frumuseţea jocului stă în atracţia spectatorului/telespectatorului către o competiţie sau alta.

* acest articol este traduces şi adaptat după Comparing the Best Soccer Leagues in the World by Chris Anderson. Mai multe detalii pe pagina autorului.

Comenteaza cu Facebook!

Related Posts

• 

  Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
  Bologna, Modena și găleata de stejar care a schimbat istoria Europei
• 

  O superstiție foarte murdară
  O superstiție foarte murdară
• 

  Mânuși
  Mânuși
• 

  Numere
  Numere