Don't Miss

Istoria fotbalului românesc (VII): Cum a apărut Dinamo Bucuresti

By on 20 septembrie 2013, 12:55


Foto: gsp.ro

Foto: gsp.ro

Comuniştii au dat rapid un record în fotbalul mondial. Doi colonei au înfiinţat Steaua şi au promovat-o „la excepţional” chiar în prima divizie.

Şi naşterea lui Dinamo s-a petrecut mai degrabă în eprubetă chiar dacă originile sale sunt perfect legitime: o echipă a negustorilor din Obor, cartierul scăpătat (între timp) al capitalei.

Este momentul în care Ministerul Afacerilor Interne a atacat veriga mai slabă, Unirea Tricolor, încercînd astfel să intre şi el, ca şi Ministerul Apărării Naţionale, direct pe prima scenă a fotbalului românesc. Metoda folosită a fost fuziunea între echipa Poliţiei şi UnireaTricolor.

Chiar dacă deţineau puterea în stat, oficialii de la „minister” nu s-au dat în lături de la minciuni.

Au spus ca nu se va schimba numele echipei, nu se vor schimba culorile: tricouri albastre, chiloţi negri, nu se va muta echipa din Obor, vor fi păstraţi ca majoritari în echipă jucătorii oboreni, se vor construi tribune noi la stadion şi vestiare, săli de antrenament şi de forţă sub tribune, se vor da servicii jucătorilor…

Apoi, atunci când negustorii sărăciţi n-au dat semne că vor să cedeze clubul cu uşurinţă a intrat în scenă aripa diversionistă a Internelor.

În primul rând clubul Unirea s-a trezit cu o grămadă de membri susţinători, toţi angajaţii MAI-ului, apoi mişunau agitatorii prin cartierul Obor, diverse persoane care întrebau de câte o stradă inexistentă în cartierul Obor, pentru a intra în vorbă şi a susţine fuziunea Unirea Tricolor-MAI, pentru că MAI creează nişte condiţii foarte bune. O măgărie care au făcut-o ei, au spart, încă din primăvara lui 1947, sediul Unirii Tricolor, la stadion şi au luat tot echipamentul.

În aceste condiţii, Unirea Tricolor a început dezastruos campionatul, cu o înfrângere 1-11 la ITA, iar mai marii fotbalului au decis să „nu lase clubul să se scufunde”. Antrenorii au plecat după trei etape, toate trei pierdute, iar preşedintele clubului a fost presat să voteze pentru fuziune. Pe 4 octombrie 1948 clubul a fost preluat de minister sub denumirea de Unirea Tricolor-MAI.

Controlul total al internelor a fost limpede odată cu 10 ianuarie 1948, atunci când preşedinte al clubului a fost desemnat Mircea Brătucu, secretarul general al Poliţiei Bucureşti. Cu toate schimbările la vârf, echipa rămăsese pe ultimul loc în clasament şi urma să retrogradeze. Sistemul de licenţiere şi ceaţa care învăluie actualul sistem de retrogradare au un corespondent pe măsură în cele întâmplate acum peste 60 de ani. Aşa că în loc de un viitor Dinamo ne-am trezit cu două!

Voalul neclarităţii s-a ridicat luni 11 aprilie 1948, când în pagina a patra a„Sportului popular“, la rubrica „Ultimele ştiri interne“ explodează „bomba”: „Ciocanul şi Unirea tricolor M.A.I. au devenit Dinamo A şi B”.

Pe drumul realizărilor democratice Sindicatul M.A.I.va activa cu două grupări polisportive în care vor fi desvoltate toate ramurile sportive. Grupările vor acţiona sub denumirea „Dinamo A” pentru fostul A.S. Ciocanul şi „Dinamo B” pentru fosta „Unirea Tricolor”. Sub culorile şi conducerea noastră „Dinamo” va corespunde integral scopului pentru care a luat fiinţă.Vom creia sportivi adevăraţi, luptători cinstiţi şi convinşi pentru democraţia noastră populară.Vom ridica şi asigura sportul de massă, posibil doar într-un regim de adevărată democraţie populară.

Culmea, tradiţia de Obor a lui Dinamo şi trecutul cu Unirea Tricolor la fundaţie nu reprezintă linia genealogică a clubului care activează astăzi în Ştefan cel Mare. Dinamo B (Unirea Tricolor) a retrogradat, apoi urma să promoveze în sezonul următor dar nu a primit acceptul federal pentru că Dinamo A încă se afla pe prima scenă a fotbalului românesc. Aşa că a plecat în provincie, acolo unde a devenit Dinamo Braşov. În 1958 clubul s-a desfiinţat. Actualul Dinamo se trage din cel salvat de la retrogradare, Dinamo A – Ciocanul, echipa negustorilor din Dudeşti.

Citatele sunt preluate din “Istoria Fotbalului Românesc, vol II”, o carte de Mircea Angelescu şi Dan Ov. Cristea pe care o recomand cu căldură tuturor celor care doresc să parcurgă la pas drumul fotbalului de la origini şi până la prezent.

Comenteaza cu Facebook!

3 Comments

  1. RID

    20 septembrie 2013, 16:33 at 16:33

    Dinamo Braşov (activă din 1950) nu s-a desfiinţat în 1958, ci s-a mutat în 1957 la Cluj, pentru că în toamna aceluiaşi an urma să debuteze în Categoria A Steagul Roşu Braşov (actuala FC). Nu ştiu motivele pentru care nu s-a permis activarea a 2 echipe din Braşov în prima liga. După promovarea lui U Cluj în 1958, Dinamo Cluj s-a mutat la Bacău, activând sub numele de Dinamo Bacău până în 1970, când devine SC. Practic, mergând pe firul istoriei, actuala FCM Bacău este continuatoarea… Unirii Tricolor Bucureşti.

  2. Tomis Dogs

    21 septembrie 2013, 01:46 at 01:46

    Felicitari pentru tot ceea ce intreprindeti! Frumos articolul!

  3. andrei

    13 octombrie 2013, 14:16 at 14:16

    Erau vremuri tulburi, astfel de aparitii in prima divizie nu au fost singulare – de exemplu ITA Arad a luat fiinta in 1945, a fost inscrisa in prima liga fara niciun meci de calificare si a devenit imediat campioana; CFR Cluj a inceput campionatul 1947-1948 in B, unde a jucat turul, si l-a terminat in A , unde a jucat returul luand locul echipei Ferar (fost Club Atletic) Cluj; Carmen Bucuresti si-a trait traiul prin C cu numele de Mociornita inainte de razboi, imediat dupa a ajuns in A si a devenit vicecampioana nationala. Secretul ? Banii baronului Neuman din Arad si a lui Mociornita in cazul Carmen, daca procedam precum toate tarile civilizate europene – adica prima editie dupa razboi s-a reluat cu exact aceleasi echipe din ultima editie antebelica, am fi avut pe Venus, Ripensia, Unirea Tricolor (clasate pe locurile 1,3,4 in 1940/41), etc si nu pe ITA, Carmen, Ciocanul, CFR Timisoara, etc. Doar Rapid (loc 2 in editia antebelica) si-a gasit imediat locul in A, asa-i cand joci cu soarele pe tricou – pentru cei ce nu cunosc, soarele era sigla fortelor asa zis democratice de atunci), asa au aparut ulterior direct in prima liga ASA, Dinamo, CFR Cluj, mai tarziu Bacaul si Pitestiul s-au „revigorat” fotbalistic pe filiera Dinamo B si Dinamo Militie…

Comenteaza