Don't Miss

Harris & Chapman. Fotbal cu crampoanele sus

By on 29 octombrie 2011, 12:20


Ron Harris

Foto: soccerstrikes.blogspot.com

Fotbalul anilor 70. Acţiune în marginea terenului, atac pe flanc. De nicăieri, Chopper Harris aruncă un tackling ucigător. Minge şi adversar zboară împreună câţiva metri buni în afara terenului. Aplauze furibunde din tribune. Extrema se ridică, se scutură şi revine resemnată pe teren, arbitrul indică repunere din margine. Fotbalul anilor 2009. Mark Chapman intră criminal la Terry Johnson care proteja o minge tot în marginea terenului. Rezultatul: dublă fractură pentru Johnson, final de carieră dar şi o premieră pentru fotbalul britanic în cazul agresorului!

Una dintre lojele luxoase de pe Stanford Bridge îi poartă numele, iar autobiografia sa poartă un titlu explicit: „Chopper: A Chelsea Legend”. Ron „Chopper” Harris a fost om de bază în apărarea albaştrilor pentru 19 sezoane. A strâns 795 de meciuri şi este liderul apariţiilor în tricoul lui Chelsea atât în clasamentul all-time cât şi în campionat sau Cupa Ligii. Spre comparaţie, Lampard sau Terry din lotul actual au ajuns cam la jumătatea cifrelor lui Harris.

Mark Chapman

Foto: dailymail.co.uk

Poreclit Chopper, Ron Harris este considerat unul dintre cei mai duri fotbalişti care au jucat vreodată. Preferata sa era exact scoaterea balonului cu tot cu adversar în afara terenului, o mişcare rar pedepsită de arbitrii vremii. Harris a folosit-o cu succes în finala Cupei Angliei din 1970, Chelsea – Leeds, atunci când Eddie Gray, adversarul său, a plecat direct la cabine după doar 8 minute de joc. Chelsea a câştigat cu 2-1 în prelungiri iar meciul a rămas în istorie drept unul dintre cele mai dure jucate vreodată. Fostul mare arbitru David Elleray a analizat partida şi a declarat pentru bleacherreport.com că normele moderne ar fi impus acordarea a nu mai puţin de şase cartonaşe roşii şi douăzeci galbene!

Terry Johnson

Foto: dailymail.co.uk

Trei decenii mai târziu. Duelul Long Lawford – Wheeltappers din liga de amatori Warwickshire a adus în prim plan o nouă imagine a sportului rege. Chiar dacă fotbalul englez de primă mână încearcă să rămână cât mai bărbătesc posibil, insularii au îmbrăţişat cu pasiune şi noţiunea de fair-play. Faultul urât al lui Mark Chapman la Terry Johnson, în urma căruia victima s-a ales cu piciorul rupt în două locuri şi cu o carieră încheiată brutal la doar 26 de ani a fost pedepsit cu maximă promptitudine. Chapman, un fel de Chopper Harris modern, nu doar că a fost suspendat din fotbal, dar a şi fost condamnat la şase luni de închisoare. A fost primul fotbalist din regatul britanic ajuns la puşcărie pentru un fault comis pe teren.

Înaintea cazului Chapman au mai existat alţi doi fotbalişti trimişi la închisoare dar nu pentru evenimente care au ţinut de jocul propriu zis. Duncan Ferguson (Rangers) a primit 4 luni pentru un cap în gură aplicat unui adversar, în timp ce Darren Forwood (West Drayton) a fost condamnat pentru omor din culpă şi a primit 2 ani şi 4 luni după ce i-a aplicat un pumn unui component al echipei adverse în timpul unei încăierări, iar acesta a decedat ulterior.

Comenteaza cu Facebook!

7 Comments

  1. gery76

    29 octombrie 2011, 17:40 at 17:40

    Puscarie a facut si legendarul capitan al lui Arsenal, Tony Adams cel care a avut nenumarate probleme cu alcoolul si in stare de ebrietate fiind dat cu masina intr-un zid facand cateva luni de inchisoare la incceputul anilor '90,el nefiind la prima abatere, avand la activ si multe scandaluri prin cluburi si tot sub influenta alcoolului!

  2. gery76

    29 octombrie 2011, 18:14 at 18:14

    Revenind la articolul lui Alex,trebuie spus ca actualele vedete ale fotbalului mondial si ma refer in primul rand la Messi sau Cr Ronaldo sunt mult mai protejati de arbitraj fata de marile staruri ale anilor '70,80,90,care erau efectiv vanati din minutul 1 si pana in minutul 90.

    Diego Armando Maradona pe care eu l-am considerat mereu detasat cel mai mare fotbalist ce l-a avut planeta vreodata a obtinut niste performante uluitoare desi era faultat grosolan si de cate 30 de ori pe meci si abia atunci se acorda un amarat de ''galben''

    La Espana '82 a fost in meciul din grupele semifinale cu Italia TOCAT de Gentile su nu numai cu peste 20 de faulturi in urma carora acum Italia ar fi jucat in 7-8 oameni,la fel in Mexic'86 ,Diego a fost cotonogit in mod incredibil dar la forma care o avea Maradona in acei ani n-o va mai avea nimeni,n-au avut ce sa-i faca .In Italia Maradona avea adversari ca Peter Briegel la Verona, Pietro Wierchowood la Sampdoria,Ferri la Inter,Costacurta la Milan,Gentile la Juve-fundasi tancuri si cu toate acestea era de neoprit.Nu-l vad niciodata pe Messi sa fi facut fata intr-un astfel de campionat desi-l consider cel mai bun din aceasta perioada,insa departe de a-i periclita pozitia de ZEU a lui Maradona +faptul ca acum se joaca mai ales in Spania un fotbal spectaculos dar cam de domnisoare ,unde se fluiera ca la baschet.

    In anii lui Maradona desi fotbalul era infinit mai dur ,erau mult mai multi fotbalisti de valoare uriasa fiindca majoritatea echipelor se gandeau cum sa dea cat mai multe goluri si nu cum sa nu primeasca goluri,de aceea existau atatea vedete precum Maradonala- Argentina[ a fost genial cu atat mai mult cu cat el chiar n-a avut coechipieri de mare valoare,oarecum cu exceptia lui Valdano si putin Buruchaga], Zico,Socrates,Junior,Falcao,Eder-Brazilia, Matthaus,Magath,Littbarski,Voller -R.F.Germania, Scifo,Ceulemans,Vercauteren van den Bergh-Belgia, Preben Elkjaer-Larsen,M.Laudrup,Lerby,Arnessen-Danemarca, Lineker,Waddle,Beardsley,Barnes-Anglia, Conti,Antognoni,Tardelli,Paolo Rossi-Italia,[apropo Italia de azi este depersonalizata din lipsa de mari valori] chiar si Romania acelor ani,deci pana la generatia de aur avea fotbalisti de senzatie ca Balaci,Boloni,Klein,Hagi,chiar Coras sau Gabor-pentru care mingea n-avea secrete!

    • cldtoma

      29 octombrie 2011, 22:47 at 22:47

      De acord cu tine 100% in privinta lui Maradona, cel mai mare fotbalist dar si cel mai faultat. Imi aduc aminte si de campionatul mondial Italia' 90 cand cu toate ca nu a fost in cea mai buna forma, argentinianul a fost de departe cel mai faultat fotbalist din turneu, fara ca fundasii adversi sa incaseze cartonase. Existau atunci, in anii 80 fundasi recunoscuti pt duritatea lor; Briegel, Butcher, Souness, Bumbescu, Camacho, Goicoechea, Andone, Gentile, Vierchowod, Kuznetsov etc, care nu au adunat prea multe cartonase in toata cariera lor. Fata de fotbalul acelor ani , acum un Messi, C. Ronaldo etc sunt mult mai protejati de regulament .

  3. gery76

    29 octombrie 2011, 23:11 at 23:11

    cldtoma

    In ciuda faptului ca mereu am simpatizat cu nemtii,Matthaus fiind idolul copilariei mele fotbalistice,nu pot sa uit ca Lothar a fost sacrificat in '86 in finala cu Argentina lui Diego, desi era cel mai creativ mijlocas german[Littbarski era tinut rezerva ca nu facea faza defensiva],a fost desemnat sa-l anihileze pe Maradona si dupa un efort admirabil a reusit, cu exceptia fazei din min86 cand Diego a reusit pasa aceea incredibila catre Buruchaga si Argentina-R.F.G 3-2 .

    Ai mare dreptate in 90 ,Maradona a fost masacrat,stiind adversarii ca avea si o infectie la unghia degetului mare -pentru care si purta o fasa din fibra de carbon daca nu ma insel,iar Massing si Kunde camerunezii l-au tocat pe toata durata meciului de deschidere,primul la un moment dat lovindu-l cu gheata in piept,dar tot a reusit pana la urma sa duca in finala ''ramasitele ''Argentinei dupa cum plastic afirma Ioan Chirila marele nostru gazetar si admirator neconditionat al lui Diego Maradona!

    • Alex Buturugeanu

      30 octombrie 2011, 01:47 at 01:47

      Ca tot a venit vorba de Maradona. Maine am pregatit iarasi ceva despre el. Doua ipostaze interesante cu cel mai mare fotbalist al tururor timpurilor (opinie personala si subiectiva!), momente care tradeaza si o alta imagine a argentinianului ca jucator dincolo de talentul pe care toti l-au observat si l-au ridicat in slavi.

  4. cldtoma

    30 octombrie 2011, 12:14 at 12:14

    Cu toate acestea fiecare echipa mare a avut nevoie si de asemenea fotbalisti duri pentru a contracara jucatorii importanti ai adversarului (varful de atac si conducatorul de joc).

    De obicei acestia erau fundasul central de marcaj ( stoper) si mijlocasul central de inchidere. exemple in acest sens ar fi Anglia 1966 cu Jackie Charlton si Nobby Stiles, Italia 1982 cu Gentile, Scirea si Orialli, Germania 1974 cu Schwartzenbeck si Hoeness, chiar si Argentina 1986 cu Ruggeri si Batista, italia 2006 cu Cannavaro si Gatusso, marele Inter cu Burgnich si Bedin, Germania 1990 cu Buchwald si Kohler, marele AC Milan cu Costacurta si Rijkaard. Si echipele romanesti cu succes in Europa au avut asemenea jucatori foarte importanti: Craiova Maxima pe Tilihoi si Beldeanu, Steaua 1986 pe Bumbescu ,Stoica si Boloni

    • gery76

      30 octombrie 2011, 18:50 at 18:50

      Intr-adevar majoritatea echipelor cu performante deosebite s-au bazat pe fundasi centrali extrem de puternici si inchizatori cu o mare capacitate de efort,din cei enumerati de tine singurul care nu cadreaza deloc cu jocul defensiv sau dur este germanul Ulli Hoeness care alaturi de conducatorul de joc Wolfgang Owerath,Gunther Netzer[cel care a tralucit la Euro72 dar a pierdut echipa in '74 in favoarea lui Owerath] si de legendarul Kaiser Frantz Beckenbauer erau printre cei mai tehnici si creativi jucatori europeni ai acelor vremuri,mai abitir in rolul acesta era alt jucator excelent al germanilor-Rainer Bonhoff.

      A mai fost insa si echipe care au esuat lamentabil cand au incercat sa-si fortifice cu orice pret defensiva si cel mai bun exemplu este Brazilia lui Sebastiao Lazaroni care dupa ce castigat Copa America'89 cu un atac sclipitor format din Romario si Bebeto,la Italia '90 a venit cu o aparare din cinci cu Jorjinho,f.dreapta,Branco f.stanga,Mozer-Mauro Galvao-Ricardo Gomes f.centrali+2 mijlocasi cu profil defensiv Alemao si Dunga,iar aceasta formula de echipa a folosit-o inclusiv in meciul cu Costa Rica din grupe si au invins la limita 1-0 o debutanta ceea ce a nascut un mare val de critici in Brazilia la care Lazaroni raspundea ca echipa este impenetrabila si ca va lua titlul mondial,a venit apoi meciul cu Argentina din optimi in care intr-adevar Brazilia a avut trei bare si argentinienii timp de 80 de minute n-au miscat in front,insa cu toate baricadele braziliene ,Maradona a luat o faza pe cont propriu de la centru ,a umilit vreo cinci brazilieni,apoi i-a pus o pasa pe tava lui Caniggia si i-a trimis acasa pe brazilieni cu tot sistemul inexpugnabil gandit de Lazaraoni care bineanteles a fost demis pe loc!

Comenteaza