Don't Miss

Groparul Mondial

By on 28 iunie 2010, 11:04


Bill Shankly

Foto: en.wikipedia.org

În 1966, Anglia a dat tot ce avea mai bun pentru fotbal. Asta după ce se presupune că l-a şi inventat. A luat Campionatul Mondial chiar pe Wembley, pentru prima şi (momentan) singura dată în istoria Albionului. Am vorbit deja despre Geoff Hurst şi balonul său, dar şi despre statuia controversată de lângă stadionul lui Everton, poveşti legate de „cea mai frumoasă clipă din istoria Angliei” aşa cum a fost marcat momentul în presa vremii. Un titlu care a născut incomparabil mai multe legende în jurul său decât oricare altul din istoria competiţiei.

Astăzi tot despre Anglia 1966 vorbim. Despre un personaj care a pus, la rândul său, umărul la cucerirea titlului mondial. Dacă este să începem chiar cu începutul am putea spune că omul nostru s-a născut pe 17 decembrie 1934, în Shirebrook din Derbyshire, iar taică-su i-a zis Ramon.

De mic, Ramon a fost mai înclinat către profesiile concrete. A preferat să facă mişcare în loc să meargă la şcoală. Aşa că a renunţat la ea şi a intrat ucenic la căile ferate engleze. Erau vremuri grele în insulele britanice, proaspăt ieşite din cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul liber, Ramon mergea pe maidan să bată mingea. Distracţia vremii printre tinerii englezi care nu aveau bani pentru o maşină de curse. L-a văzut celebrul Bill Shankly şi l-a chemat la Huddersfield. Era talentat, dar munca rămânea pe primul plan, aşa că a continuat să lucreze la căile ferate noaptea, în timp ce ziua se antrena la clubul din West Yorkshire.

Ghinionul părea însă prieten bun cu tânărul Ramon. Tocmai când urma să semneze cu Huddersfield a fost chemat în armată. A lăsat fotbalul şi căile ferate şi a mers să îşi satisfacă stagiul militar. Conştiincios, modest, trăsături de caracter care vor juca un rol important şi spre finalul carierei, atunci când Ramon a luat o altă decizie despre care însă vom discuta un pic mai târziu.

poza 5

Foto: en.wikipedia.org

Aşadar a plecat în armată şi s-a întors după doi ani. Experimentatul Bill Shankly ştia că nici măcar în Anglia nu aleargă câinii cu fotbalişti buni în coadă, aşa că l-a aşteptat pe Ramon şi i-a pus în faţă un contract. Primul lui contract. Ramon a semnat. Era 1955, iar fundaşul stânga de 21 de ani debuta chiar împotriva celor de la Manchester United. Doi ani mai târziu era titular indiscutabil. A plecat de la Huddersfield în 1964, după 266 de meciuri, 6 goluri şi 30 de selecţii la naţională. Muncitorul Ramon este şi acum cel mai selecţionat jucător din istoria lui Huddersfield.

La Everton a cunoscut maxima recunoaştere. A jucat 116 meciuri pentru club şi alte 33 pentru naţională. Dintre acestea de pe urmă, 6 au fost de vis. 0-0 cu Uruguay, titular-integralist, 2-0 cu Mexic, titular-integralist, 2-0 cu Franţa, titular-integralist, 1-0 cu Argentina în sferturi, titular-integralist, 2-1 cu Portugalia în semifinale, titular-integralist, 4-2 cu Germania Federală în finală, titular-integralist. Campion Mondial. Apare în celebra statuie de lângă stadionul lui Everton alături de colegii săi de club Bobby Moore şi Geoff Hurst.

După această performanţă a mai jucat 5 ani. S-a retras, şi-a dat seama că nu are sânge de manager în vene şi a luat decizia despre care am vorbit mai sus. Ramon nu a rămas în lumea fotbalului, aşa că din 1971, unul dintre cei mai galonaţi fotbaliştii ai deceniului a revenit la munca de jos. Şi-a pus pe picioare o afacere. După ce i-a fericit pe cei vii timp de două decenii, Ramon i-a îngropat pe morţii din Huddersfield în următorii 26 de ani.

Ramon este numele real al lui „Ray” Wilson, numărul 3 de la naţionala Angliei care a câştigat Campionatul Mondial din 1966. Ray Willson, „groparul” din Halifax. Acelaşi Ray Wilson care a fost introdus oficial în „English Football Hall of Fame”, acolo unde este coleg cu primul său manager, Bill Shankly.

Comenteaza cu Facebook!

Comenteaza