Pleoape căzute, o burtă mult prea ieşită în afară sau un nas proeminent. Motive suficiente pentru o vizită la clinica de chirurgie estetică. Lansate în forţă de femei, operaţiile de înfrumuseţare au prins şi la bărbaţi. Un abdomen plat sau câţiva muşchi “artificiali” pe sub pielea pectoralilor nu strică nimănui. Fotbaliştii au păşit şi ei în secolul transformării chiar dacă destul de timid. Un gel potrivit şi câteva creme sunt preferatele majorităţii. Câţiva nu s-au mulţumit cu atât şi au ajuns la cuţit.
Rene Higuita a fost un portar mare, fie măcar şi pentru “lovitura scorpionului” fie măcar şi pentru cele 68 de selecţii în naţionala Columbiei. După ce s-a lăsat de fotbal a devenit din ce în ce mai preocupat de propriul look. Să fii votat cel mai urât star din sportul columbian poate fi o onoare, dar, în mod sigur, este şi un afront direct la adresa propriului ego. Higuita a decis să lase în urmă trecutul şi a optat pentru o nouă imagine. Pe scurt: rinoplastie, implant de silicon în bărbie, ridicarea pleoapelor, liposucţie şi remodelarea muşchilor abdominali. Ce a ieşit se vede în poza de alături!
Sasa Curcic (Partizan Belgrad, Bolton, Aston Villa, Crystal Palace) a optat pentru o simplă remodelare a nasului. A invocat şi probleme de respiraţie pentru a stinge conflictul cu echipa de club pe care nu o anunţase de operaţie dar soţia l-a dat de gol: “a vrut să aibă un nas ca al meu!” a declarat Lisa Curcic.
Unii fotbalişti au ajuns forţat la operaţiile estetice. Peter Crouch a suferit şi el o rinoplastie după ce şi-a spart nasul la un duel aerian, iar celebrul Maradona a avut nevoie de intervenţie chirurgicală atunci când a fost muşcat de nas de propriul câine.
228 vizualizari
Articole pe aceeasi tema:




21 June 2011 at 15:23
Bine, mai aproape de noi îl avem ca exemplu pe Borislav Mihailov … îl ştii, portarul naţionalei Bulgariei în anii 85-95 … cînd a jucat preliminariile contra noastră în 88 era aproape chel (la vreo 25 de ani parcă) după care a decis să-şi facă implant de păr …
E.B.(Quote)
21 June 2011 at 20:32
La worldcup'86-primul meu mondial vazut aproape integral pe sarbi,Mihailov,am crezut ca este veteranul nationalei bulgare ,mai ales dupa golul egalizator al coreenilor[ Bulgaria-Coreea de Sud 1-1] din grupa pe o ploaie torentiala total nespecifica Mexicului,cu chelia incredibil de lucioasa,cand in realitate el alaturi de Nasko Sirakov era printre mezinii echipei si ambii au fost decisivi 8 ani mai tarziu cand au ajuns in semifinale la world-cup'94.
gery76(Quote)
Pingback: Scorpion la 45 de ani