Don't Miss

Despre oameni şi şobolani

By on 3 aprilie 2013, 14:30


Foto: mediafax.ro

Foto: mediafax.ro

Conflictele fac parte din fotbal aşa cum fac parte şi din viaţă. Asta şi pentru că orice fel de sport înseamnă o ciocnire nu doar a forţelor de pe teren ci şi a caracterelor personale şi particulare.

Ironia îşi are rostul ei, ba chiar aduce un plus de efect unui eveniment. Critica descoperă punctele slabe ale adversarului. Jignirile însă ce aduc bun? Încerc să le înţeleg rostul într-un fenomen pe care merită să-l punem în context.

Nu este obligatoriu ca oamenii să se placă iar respectul este o armă cu două tăişuri: una îndreptată către adversar, cealaltă către propria persoană. La fel şi invectivele. Nu-l caracterizează doar pe cel descris în ele ci şi pe cel care le adresează.

Cazul concret este ultima conferinţă de presă a selecţionerului Victor Piţurcă. Să spicuim câteva declaraţii din transcriptul de pe Mediafax:

Cornel Dinu, ca om, e o jigodie umană pe care cu greu o mai întâlneşti pe această planetă. […] De unde ştie el că nu se mai practică la antrenamente 5 contra 2? A citit în sticla de whiskey, în paharul de whiskey?

Vorbele de mai sus reprezintă doar cel mai proaspăt exemplu de dialog la distanţă între un selecţioner cu performanţe concrete la naţională şi o fostă legendă a fotbalului românesc. Două nume care chiar reprezintă ceva în fenomenul fotbalistic de pe la noi.

Disputele aprinse nu sunt apanajul mocirlei mioritice. Se practică peste tot. Să ne gândim la debutul cu scântei a rivalităţii dintre doi antrenori uriaşi.

Wenger: Etapele sunt programate în beneficiul lui United. Ferguson: Să-şi dea cu părerea despre fotbalul japonez nu despre cel englezesc. (n.r. francezul antrenase pe Nagoia înainte de Arsenal)

Ferguson: Am un puşti la tineret. Este din Coasta de Fildeş, are 15 ani şi vorbeşte tot cinci limbi străine! (n.r. despre poliglotul Wenger)

La fel au decurs lucrurile şi în alte conflicte celebre printre care Mourinho – Guardiola, caz în care Pep a ajuns până acolo încât îl iritau fizic întrebările legate de adversarul său.

Observăm totuşi diferenţa între vorbele adresate de Piturcă lui Dinu şi cele dintre Wenger şi Ferguson? Observăm că jignirile sleioase pornite din frustrare nu au nimic în comun cu ironiile şi săgeţile aruncate de ceilalţi, izvorâte, culmea, din acelaşi tip de frustrare?

Înţelegem că şi de o parte şi de alta a baricadei se află oameni care au realizat ceva în fotbal, fiecare la nivelul competiţiei pe care o reprezintă. Înţelegem că uneori se cască prăpastia dezacordului între unul şi altul. Că uneori iau arma vorbelor în mână şi pleacă la războiul polemicii pentru că alta cale nu mai există.

Dar pe când unii mor în tranşee cu faţa la inamic,după ce au expediat foc după foc, alţii se îngroapă în tranşeele pline de propriile fecale şi catapultează cadavre ciumate peste ziduri în speranţa că adversarul va da cumva ortul popii iar ei vor intra în pas de defilare pe poarta cea mare a cetăţii.

Performanţele vorbesc despre oameni dar oamenii înşişi vorbesc despre propriul caracter.

Comenteaza cu Facebook!

One Comment

  1. cristi

    3 aprilie 2013, 23:23 at 23:23

    frumos spus,mai ales ultima fraza.

Comenteaza