Don't Miss

Despre Gazza

By on 5 februarie 2013, 01:25


N-aș mai fi scris încă un articol dacă nu aș fi găsit rândurile lui Rob Marrs. Îmi permit să-i citez câteva dintre idei și vă invit să-i citiți articolul complet aici.

Așadar:

  • vă dați seama că Paul Gascoigne e doar cu 6 ani mai mare decât Ryan Giggs, care încă joacă fotbal?
  • Ince, Le Saux, Keown, Les Ferdinand sau Platt. Unii dintre ei sunt deja manageri cu cariere binișor trecute de debut, alții sunt comentatori reputați. Toți sunt de o vârstă cu Gazza dar arată cu 20 de ani mai tineri
  • de fiecare dată când mai face câte o prostie nu vedem doar rămășițele unui om care se agață de viață, care se chinuie să-și mai aducă aminte o glumă din vestiar. Nu vedem doar  un om într-o nevoie disperată de ajutor. Îl vedem pe cel mai talentat fotbalist englez de la Bobby Charlton încoace.
  • cum ar fi fost oare ca Ferguson să fi reușit să-l transfere la United? Cum i-ar fi schimbat asta viața?
  • el este omul care stârnește în noi amintirile unor lucruri care nu s-au întâmplat niciodată, ne face să visăm la ceea ce ar fi fost dacă….
  • nu poți să-ți alegi eroii. Ei îți iau viața cu asalt și pun stăpânire pe ea. Nu poți să-i urăști chiar dacă știi că au păcătuit, iar Gascoigne mai mult decât mulți alții. Și-a snopit în bătaie nevasta, s-a purtat ca cel mai josnic dintre oameni. Gascoigne cel care pentru mine va fi întotdeauna acea forță fenomenală ce ținea soarta meciului în palmă. Era mijlocașul ăla gras care dansa printre cei mai în formă apărători. Este fenomenul.
  • noi cu toții am asistat la transformarea sa din fluture în omidă. Prea mulți dintre noi am râs când trenul vieții sale a deraiat.

Chiar așa, oare cum i-ar fi stat lui Gazza ca manager, sau măcar asistent?!? Cu zâmbetul ăla din zilele bune când plănuia vreo tâmpenie de care se minunau până și pietrele? Chiar nu s-a găsit niciun club din Anglia, cât de mic, să-l ia al treilea secund măcar cu numele, fie și pentru poveștile sale în care „fucking” se repetă la trei cuvinte? Oare magia de care s-au bucurat atâția atunci când Gazza era mare și tare nu ar fi meritat răsplătită cu o responsabilizare, fie și de formă, prin care omul ăsta nebun să poată pună lângă sticla cu băutură și un alt motiv de existență pentru zilele din viața sa?!?

Comenteaza cu Facebook!

One Comment

  1. gery76

    5 februarie 2013, 02:25 at 02:25

    -Superb articol Alex, aceeasi opinie o am si eu de atat de mult timp,mai ales ca obiectiv fiind,eu n-am fost niciodata suporter al englezilor ,din contra tinand cu germanii,chiar mi-erau antipatici britanicii in general ,dar Gazza in primul rand,Waddle,Beardsley sau scotienii McStay si Maurice[Mo]Jonsthon,erau niste fotbalisti la care te uitai cu cea mai mare placere.
    -M-as bucura din suflet ca Paul Gascoigne sa -si revina,desi este extrem de greu,insa poate ”Dumnezeul”fotbalului isi va intoarce fata si spre el,cel mai bun exemplu fiind Diego Maradona ,cel care a vazut moartea,dar acolo cineva sus ,l-a iubit prea mult!

Comenteaza