Don't Miss

Barcelona şi cele două destine paralele. Povestea vedetei de care nu-şi mai aduce aminte nimeni

By on 15 noiembrie 2012, 12:30
Foto: goal.com

Am spus Messi şi am tras linie. E atât de simplu. Barcelona modernă şi toată construcţia succeselor din fotbalul zilei de azi se sprijină pe temelia din oase încă tinere ale lui Messi. Cu argentinianul începe şi se termină fiecare vis de mărire al catalanilor, puştiul Leo aprinde imaginaţia fanilor şi tot el doboară fiecare record pe care sportul ăsta îmbătrânit în patima gradenei l-a închipuit vreodată. Totul pare dinainte stabilit dar asta doar dacă privim lucrurile din fotoliul comod al prezentului. Destinul ghicit prin şoaptele pline de fum şi gheare de găină ale vrăjitoarelor, implacabilul destin prăvălit cu magia aproape ironic de braziliană a gleznei lui Messi a fost de fapt un pui de mâţă plăpând, un murmur tremurat şi fără vlagă, timid şi împresurat de aminţarea celeilalte „vedete”, cea de care nu-şi mai aduce aminte nimeni.

Era 2008 iar Messi încă-şi croia propria identitate. Una în care nu ştia exact ce şi unde joacă. Şi nici ceilalţi nu erau foarte convinşi că tânărul Leo nu e un vârf de atac împins, aşa cum a fost trecut pe lista nominalizaţilor la premiile FIFPro.

Avea deja 100 de meciuri în tricoul blau-grana dar eticheta de noul Maradona îi atârna pe spatele tricoului după ce reuşise să copieze la indigo „golul secolului”. Încă nu devenise uriaş. Atunci când eşti noul X sau viitorul Y înseamnă doar că ai scos un pic capul din marea masă a celorlalţi, că te-ai remarcat. Între timp, Messi a lepădat pielea muritoare şi a devenit mai fioros pentru porţile adverse decât dragonul de pe drapelul Ţării Galilor. Povestea noastră încă nu a ajuns aici.

Suntem tot în 2008. Messi juca vreo 10-20 de meciuri pe sezon, toate la umbra geniului dinţos al lui Ronaldinho.

Atunci a apărut „celălalt”. Nu s-a infiltrat timid în primul unsprezece, nu a venit să se adapteze, nu a fost un puşti pe care Barca B îl trimite la seniori fără să-l dea de tot. Nu. La doar 17 ani, „celălalt” a dat buzna peste granzi, a jucat 31 de meciuri  şi a marcat 10 goluri doar în campionat (48/12 în toate competiţiile). Pentru comparaţie, Messi strângea, în sezonul de debut, 7 partide în Primera, iar în anul în care „celălalt” şi-a făcut apariţia a evoluat mai puţin ca el, chiar dacă se afla în lot de mult mai mult timp.

Povestea „celuilalt” părea interesantă, captivantă. În primul rând era catalan, iar cei care au vizitat zona ştiu cât de mult înseamnă spiritul local şi apartenenţa la comunitate pentru cei de acolo. Practic, nu există vreun băţ mai înalt de-un metru pe teritorul Catalunyei de care să nu fluture agăţate în vârf şi roşul şi galbenul secesiunii.

A fost cu adevărat periculos „celălalt” pentru Messi? Să fi trăit argentinianul vreun coşmar atunci când stadionul exploda şi-l purta pe umerii euforiei pe „celălalt”? Să fi gustat din invidie, disperare sau dezamăgire?

Nu avem de unde să ştim pentru că Bojan Krkic s-a stins la fel de repede cum s-a aprins. Catalanul cu sânge sârbesc în vene a dat totul pentru Barca în primul sezon. În niciunul din următoarele trei petrecute pe Camp Nou nu a mai reuşit să ajungă la cifrele de mai sus. S-a retras încet către banca de rezerve pe măsură ce umbra lui Messi începea să se întindă universal peste fotbal. A plecat apoi la Roma iar acum a ajuns la AC Milan. La doar 22 de ani îi merge excelent, dar, în această situaţie, până şi superlativele par să suporte grade de comparaţie.

Paradoxal, poate că de aici a venit explozia fără asemănare în fotbal a lui Messi. Dintr-un bau-bau, dintr-un „celălalt” pe care managerul îl avea ascuns în dulap. Nu ştim niciodată cum ar fi arătat Barcelona cu Bojan pe post de vedetă absolută. Ştim însă cum arată ea acum, cu argentinianul Messi în rol de dictator al fotbalului.

Şi mai ştim că probabil şi sârbo-catalanul, plecat în exil italienesc, are un merit la mitul în devenire din care singurul firicel de umanitate, într-un context al recordurilor supranaturale, poartă numele Thiago.

Comenteaza cu Facebook!

One Comment

  1. Alin

    20 iulie 2013, 21:32 at 21:32

    Nenea, vezi ca in sezonul 2007-2008 Bojan a jucat cu putin mai mult ca Messi in campionat (3 partide) si au marcat la fel de multe goluri. Iar per total in sezon Messi a marcat mai multe goluri ca Bojan. Daca te uiti pe transfermarkt (care nu mereu e o sursa buna) o sa vezi ca messi atunci valora undeva pe la 50.000.000 Euro, iar Bojan vreo 10-15.000.000. Asa ca nu stiu de ce crezi tu ca Bojan a fost mai bine cotat ca Messi atunci. Simplul fapt ca a jucat mai multe partide nu e destul, releva doar faptul ca i s-a acordat foarte multa incredere. Si Andy Carroll in 2010-2011 a marcat mai multe goluri si a jucat mai multe meciuri decat Adebayor, asta nu inseamna ca era mai bine cotat.

Comenteaza