Don't Miss

Atunci când vântul amestecă praful cu visele. Poveste cu ochi oblici

By on 31 octombrie 2012, 14:26
Foto: ALY SONG/Reuters

Dandong, China. Unul dintre „orăşelele” asiatice de provincie în care praful şi oţelul progresului fac casă bună. E mai mare totuşi decât Bucureştii noştri. Pe malul râului Yalu se termină partea cea mai estică a Marelui Zid Chinezesc. Locuitorilor le place să spună că aici nu se termină însă nimic, că abia de aici începe viitorul. Pentru o mână de nord-coreeni, Dandong nu este viitorul. Este raiul pe pământ. Au evadat temporar din paradigma scurmatului prin pământ în căutare de mâncare (asta dacă ne plac clişeele şi dacă avem încredere în ceea ce servim la cina îmbelşugată a informaţiilor din presa pe surse) şi au păşit în lumea tuturor posibilităţilor. Au bani de la verii din sud iar acum nu-i mai împiedică nimic să viseze la Messi.

Ju-min Park, corespondentul Reuters în China, ne spune povestea celor care au driblat pentru o vreme dictatura şi acum fac ghete de fotbal pentru vedete.

Cei 20 de nord-coreeni au traversat graniţa cu China şi au ajuns în Dandong. Nu au fugit. Sunt aici cu cortul. Au supraveghetori şi se vor întoarce acasă. O vor face însă cu câte 200 de dolari în buzunar. Restul salariului este virat statului nord-coreean. Se spune că peste 100.000 de locuitori ai Coreei de Nord lucrează pentru vecinii chinezi dar în beneficiul guvernului despotic şi tiranic, însă asta e o altă poveste.

Kwon Ok-kyung şi ceilalţi 19 imigranţi sunt loiali şi spun că le e dor de acasă. Că termină programul şi cântă de dragul nemuritorului mareşal Kim Jong-un, unicul conducător suprem după moartea lui tată-su.

Oh Sung-dong îi dă totuşi de gol pe camarazii săi. Visează ilegal. În somn le apare Messi, nicidecum mareşalul! „Mi-ar plăcea ca Messi să poarte ghetele făcute de noi. Ar fi invincibil cu ele în picioare pentru că noi facem cele mai bune ghete!”

Culmea afacerilor în prag de război: fabrica de ghete din Dandong (China) este sponsorizată de oraşul sud-coreean Incheon, care a pompat o jumătate de milion de dolari în relocarea instalaţiilor, în dezvoltare şi în salariile pe care muncitorii nord-coreeni le trimit acasă!

Povestea, pe larg, în reportajul Reuters realizat de Ju-min Park şi editat de David Chance şi Robert Birsel (aici)

Comenteaza cu Facebook!